"Trei mii la papa cu autobuzele «comuniste» ale lui Fidel şi Raúl Castro"

De Bruno Viani

În Cuba (unde a călători rămâne un lux pentru cea mai mare majoritate a familiilor), mijloacele publice sunt autobuze spartane, care n-au nimic de-a face cu autocarele cu aer condiţionat în stil occidental. Însă în insula-simbol al comunismului, cu ocazia vizitei papei Francisc aşteptat în septembrie, vor fi mijloace la dispoziţie pentru cei care vor voi să ajungă la locul celei mai importante întâlniri. Ca şi cum s-ar spune: toţi la întâlnirea cu papa Francisc pe cheltuiala guvernului lui Raúl Castro.

"În insulă este totul, mereu, organizat şi coordonat de stat - povesteşte părintele Fully Doragrossa, preotul genovez căruia cardinalul Angelo Bagnasco tocmai i-a prelungit mandatul misionar în insulă, la sfârşitul celor trei ani programaţi - din dieceza noastră vom pleca probabil trei mii şi ne vor fi puse la dispoziţie autobuze pentru serviciul de transport, nu sunt desigur autocare, simple Uaua, cum le numesc cubanezii, dar oricum simpatice şi gratuite. De altfel, pentru stat este şi un mod de a exercita o formă de control asupra unui eveniment care va avea loc sub ochii lumii".

Părintele Doragrossa (numele său de botez este Francesco, dar pentru toţi este numai şi mereu părintele Fully) a fost în Italia puţine zile, la Monteleco, în zona genoveză. Şi ieri a plecat pentru a fi în Cuba la timp pentru ultimele pregătiri înainte de venirea lui Francisc.

Cum este astăzi viaţa unui preot în Cuba?

"Sediul nostru este la Havana în judeţul Santo Domingo, ieşi pe poartă şi găseşti în faţă sediul partidului. Acolo trăiesc împreună cu părintele Michele Farina din Savona şi părintele Paolo Bacigalupo din Chiavari, împreună formăm misiunea interdiecezană din Liguria: în fiecare dimineaţă ne rugăm şi apoi fiecare merge la parohia sa".

Vă simţiţi sub observaţie?

"Sistemul guvernamental cubanez prevede o formă de control realizată de un fel de asesor laic cu problemele religioase. Dacă trebuie să organizezi o procesiune sau vreo activitate în afara bisericii trebuie să ceri permisiunea, dar este o convieţuire bazată pe respectul reciproc. De altfel, chiar dacă date oficiale nu există, religia catolică este practicată astăzi probabil de jumătate dintre cubanezii din Havana, alături de santeria şi de culte protestante".

Ultimii trei pontifi au vizitat insula. Viaţa pentru catolici s-a schimbat?

"Cu siguranţă după vizita lui Ioan Paul al II-lea s-au schimbat multe lucruri în insulă, religia catolică este practicată de puţin mai mult de jumătate din populaţie chiar dacă nu există date oficiale şi mulţi nu sunt botezaţi, sunt forme foarte răspândite de santeria şi culte protestante".

Convieţuire posibilă între credinţa comunistă şi credinţa catolică?

"Povestesc un mic fapt: casa de cultură, ceea ce în italiană este casa poporului, chiar colaborează cu parohia în treburile zilnice. Şi eventual ne întreabă când să oprească muzica din difuzoarele sale şi nu organizează nimic atunci când facem noi sărbătorile sau alte iniţiative".

Insula este gata pentru vizita lui Francisc?

"Da, va veni la sfârşitul novenei către Fecioara de la Caridad, pe 19 şi 20 septembrie. Şi noi vom merge la liturghie la Havana cu autobuzele puse la dispoziţie de guvern ca garanţie asupra siguranţei pentru o călătorie care durează cel puţin cinci ore, în timp ce papa va continua vizita la Holguin şi apoi la Santiago de Cuba".

Părinte Fully, nu vi s-a părut straniu să citiţi, imediat ce aţi ajuns aici, pe uşile unei biserici romane că s-au celebrat funeraliile unui boss?

"Hai s-o spunem, n-aş fi vrut să fiu în locul acelui paroh. Dar cu siguranţă în Cuba nu poţi să te gândeşti să închiriezi un elicopter pentru o ceremonie funebră, boss sau ne-boss, chiar şi sicriele sunt egale pentru toţi: sicrie de stat folosite pentru funeralii laice".

Preotul rămâne în afară?

"Se poate doar întâmpla, şi se întâmplă des, ca rudele unui răposat să ceară să meargă pe jos cortegiul funerar prin faţa unei biserici, pe strada cimitirului, după priveghiul lung prevăzut de tradiţie. Şi dacă vrea cineva să se şi roage, la casa răposatului sau în camera funerară care este camera noastră, astăzi este posibil".

De la moarte la viaţă: botezuri?

"Multe, o mie în trei ani în dieceza noastră, mulţi copii şi chiar adulţi. Pentru că în periferii de mulţi ani nu mergea nimeni şi noi acum mergem în ceea ce se numesc comunităţi de teren: sunt mici realităţi eventual de cinci sute de locuitori la zece sau mai mulţi kilometri distanţă. Şi acolo, pretutindeni o familie pune la dispoziţie propria casă, se fac întâlniri, se citeşte Evanghelie, se fac rugăciuni şi se face cateheză, pentru că desigur nu se poate face prozelitism, un cuvânt care nu-mi place, dar suntem liberi să mergem ca să-i slujim pe catolicii răspândiţi".

Înseamnă a recupera timpul pierdut?

"Da, lipsesc cel puţin trei generaţii de botezaţi. Nu este uşor de imaginat climatul dintr-o ţară care era catolică şi apoi a fost dintr-o dată declarată atee: în acel moment a se boteza însemna a pierde multe condiţii necesare pentru a se remarca în privinţa locului de muncă şi în societate. Şi acum când botezurile au reînceput, adesea şi părinţii se apropie şi încep cursuri pentru catecumeni aducând şi mulţi copii de trei, patru, cinci ani".

Cum aţi aflat despre venirea papei?

"Mai întâi de la televiziunea venezueleană, apoi au venit confirmările oficiale. Şi pentru a pregăti venirea lui Francisc s-a activat guvernul".

(După Vatican Insider, 5 septembrie 2015)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 14.