Francisc la Congres: America, aminteşte-ţi cine eşti

De Andrea Tornielli

În faţa lumii sfâşiate de conflicte şi de fundamentalism nu trebuie făcută greşeala de a simplifica realitatea văzând numai buni sau răi. Politica nu poate să fie supusă în slujba economiei şi a finanţelor. Nu trebuie să ne lăsăm înspăimântaţi de numărul de imigraţi, ci să privim feţele lor. Viaţa umană trebuie apărată "în orice fază a dezvoltării sale", pedeapsa cu moartea abolită. Trebuie făcut mai mult pentru a combate sărăcia din lume, fără a-i uita pe acei săraci care trăiesc sub casa noastră. Trebuie continuat drumul de reconciliere început cu dezgheţarea dintre Statele Unite şi Cuba, dialogând şi construind punţi. Pentru a pune capăt conflictelor trebuie oprit comerţul cu arme. Este necesar să se ajute familia "ameninţată, probabil cum n-a fost niciodată înainte".

Înainte de discursul istoric al Pontifului, a fost o mică scenă între Papa Francisc şi speaker-ul Camerei, John Boehner, în sala lui Boehner, la Capitol Hill. Papa a observat cravata verde a speaker-ului şi i-a spus că "verdele este culoarea speranţei". Boehner, un catolic evlavios, a răspuns: "Avem multă nevoie de speranţă în aceste timpuri".

Cele patru modele

Este o agendă care propagă valorile părinţilor fondatori ai naţiunii cea pe care membrii congresului au auzit-o propusă de Francisc în această dimineaţă la Washington într-un discurs lung şi pasionat. Primul Papă invitat să vorbească la Capitol Hill a încercat să vorbească inimii Americii, propunând modelele a patru mari fii ai săi: "O naţiune poate să fie considerată mare atunci când apără libertatea", aşa cum a făcut preşedintele Abraham Lincoln; "când promovează o cultură care să permită oamenilor să «viseze» drepturi depline pentru toţi fraţii şi surorile lor, aşa cum a încercat să facă Martin Luther King"; când "luptă pentru dreptatea şi cauza celor asupriţi, aşa cum a făcut Dorothy Day cu munca sa neobosită", rod al unei credinţe care "devine dialog şi seamănă pace în stilul contemplativ" al părintelui Thomas Merton.

Conform tradiţiei, Francisc a fost însoţit în incintă de speaker-ul Congresului (şi adunarea a salutat intrarea cu o standing ovation pentru Pontif), John Andrew Boehner. Luând cuvântul, a spus că şi el este "un fiu al acestui mare continent, de la care noi toţi am primit atât de mult şi faţă de care împărtăşim o responsabilitate comună". A amintit că "activitatea legislativă este bazată mereu pe îngrijirea persoanelor", în special cele mai vulnerabile. "Prin intermediul vostru aş vrea să mă adresez - a continuat - întregului popor al Statelor Unite" pentru a dialoga cu toţi americanii.

A nu împărţi lumea în buni şi răi

Lumea este "tot mai mult loc de conflicte violente, uri şi atrocităţi brutale, comise chiar şi în numele lui Dumnezeu şi al religiei". Nicio religie, adaugă el, "nu este imună de forme de înşelare individuală sau extremism ideologic. Asta înseamnă că trebuie să fim deosebit de atenţi la orice formă de fundamentalism, atât religios cât şi de orice alt gen". Un pasaj subliniat de aplauzele adunării. Dar în acelaşi timp, spune Francisc, trebuie să ne ferim şi de o altă ispită: "reducţionismul simplist care vede numai bine şi rău, sau, dacă preferaţi, drepţi şi păcătoşi". Este acea simplificare care în loc să citească complexitatea realităţii, împarte rapid lumea în alb şi negru: "Lumea contemporană, cu rănile sale deschise care ating atâţia fraţi şi surori ai noştri, cere ca să înfruntăm orice formă de polarizare care ar putea s-o împartă între aceste două terenuri. Ştim că în tentativa de a fi eliberaţi de duşmanul extern, putem să fim ispitiţi să-l alimentăm pe duşmanul intern. A imita ura şi violenţa tiranilor şi a asasinilor este cel mai bun mod de a lua locul lor. Asta este ceva ce voi, ca popor, refuzaţi". Alte aplauze pentru Pontif.

Răspunsul corect pentru a rezolva multele "crize economice şi geopolitice de astăzi" este în schimb acela de "a restaura pacea, de a remedia greşelile, de a menţine angajamentele şi astfel de a promova bunăstarea indivizilor şi a popoarelor". Şi în SUA este "important ca glasul credinţei să continue să fie ascultat", pentru că este "resursă puternică" în lupta împotriva "noilor forme globale de sclavie" şi a "noilor nedreptăţi".

Politica să nu fie în slujba economia şi a finanţelor

Apoi Francisc afirmă: "Dacă politica trebuie să fie într-adevăr în slujba persoanei umane, rezultă că nu poate să fie supusă în slujba economiei şi a finanţelor. În schimb, politica este expresie a nevoii noastre de nesuprimat de a trăi împreună în unitate, pentru a putea construi uniţi cel mai mare bun comun: acela al unei comunităţi care să sacrifice interesele particulare pentru a putea împărtăşi, în dreptate şi în pace, beneficiile sale, interesele sale, viaţa sa socială".

Feţele migranţilor: "Mulţi dintre noi odinioară eram străini"

Gândindu-se la Martin Luther King şi la "visul" său de drepturi civile şi politice depline pentru afro-americani, Papa adaugă: "În ultimele secole, milioane de persoane au venit în această ţară pentru a urmări propriul vis de a construi un viitor în libertate. Noi, oameni din acest continent, nu ne temem de străini, pentru că mulţi dintre noi odinioară eram străini". O observaţie salutată de o standing ovation. "Vă spun asta ca fiu de imigraţi, ştiind că şi mulţi dintre voi sunt descendenţi de imigraţi". Francisc aminteşte că "în mod tragic, drepturile celor care erau aici mult înaintea noastră n-au fost mereu respectate", reafirmând "cea mai profundă stimă şi consideraţie a sa" faţă de nativii americani. "Acele prime contacte au fost adesea turbulente şi violente", totuşi, când străinul aflat în mijlocul nostru ne interpelează, nu trebuie să repetăm păcatele şi greşelile din trecut". Iarăşi aprecierea adunării.

Este puternică la aluzia la imigraţii care forţează la frontiera cu Mexicul. "Şi în acest continent, mii de persoane sunt obligate să călătorească spre nord în căutarea de oportunităţi mai bune. Nu este ceea ce voiam pentru copiii noştri? Nu trebuie să ne lăsăm înspăimântaţi de numărul lor, ci mai degrabă să le vedem ca persoane, privind feţele lor şi ascultând istoriile lor, încercând să răspundem cât putem mai bine la situaţiile lor. A răspunde într-un mod care să fie mereu uman, drept şi fratern. Trebuie să evităm o ispită comună astăzi: a-l rebuta pe oricine se demonstrează problematic".

A ocroti viaţa, a aboli pedeapsa cu moartea

Papa aminteşte de "regula de aur" evanghelică: "Fă altora ceea ce ai vrea ca alţii să-ţi facă ţie". Şi în acest caz Congresul s-a ridicat pentru a aplauda. "O normă care ne indică o direcţie clară. Să-i tratăm pe alţii cu aceiaşi pasiune şi compasiune cu care am vrea să fim trataţi. Să căutăm pentru alţii aceleaşi posibilităţi pe care le căutăm pentru noi înşine. Să-i ajutăm pe alţii să crească aşa cum am vrea să fim ajutaţi noi înşine. Într-un cuvânt, dacă vrem siguranţă să dăm siguranţă; dacă vrem viaţă să dăm viaţă; dacă vrem oportunitate să dăm oportunitate". Şi aici Francisc, în aplauzele reprezentanţilor poporului american, vorbeşte despre "responsabilitatea de a proteja şi a apăra viaţa umană în orice fază a dezvoltării sale" şi despre angajarea pentru a aboli pedeapsa cu moartea, aşa cum s-a cerut şi de episcopii din ţară.

Lupta împotriva sărăciei, apărarea mediului

Cu privire la lupta împotriva sărăciei extreme, Papa recunoaşte că s-a făcut mult, dar spune că "trebuie făcut încă mult mai mult", fără a uita "toate acele persoane din jurul nostru, prinse în cercul sărăciei". Şi lupta trebuie înfruntată intervenind în special în cauzele sale. Aici Bergoglio introduce un amplu paragraf dedicat "folosirii corecte a resurselor naturale", "aplicării corespunzătoare a tehnologiei" şi "capacităţii de a orienta bine spiritul întreprinzător", pentru a construi "o economie care încearcă să fie modernă, inclusivă şi sustenabilă". Este nevoie de un efort "curajos şi responsabil" pentru a schimba direcţia şi a evita "efectele mai serioase ale degradării mediului cauzate de activitatea umană". Toate aceste pasaje au fost apreciate de adunare. Papa se declară apoi încrezător în rolul Congresului şi în contribuţia instituţiilor de cercetare şi academice americane.

Dialog şi reconciliere

Francisc, cu o referinţă implică la dezgheţarea cu Cuba aplicabilă şi la tratatul despre armele nucleare ale Iranului, recunoaşte "eforturile făcute în lunile recente pentru a încerca să se depăşească diferenţele istorice legate de episoade dureroase din trecut". Atunci când "naţiuni care au fost în dezacord reiau calea dialogului - un dialog care ar putea să fi fost întrerupt din motivele cele mai valabile - se deschid noi oportunităţi pentru toţi. Acest lucru a cerut şi cere curaj şi îndrăzneală, care nu înseamnă iresponsabilitate". Un bun lider politic, subliniază el, "este unul care, ţinând cont de interesele tuturor, percepe momentul cu spirit de deschidere şi simţ practic".

Gata cu războaiele şi comerţul de arme

A fi în slujba dialogului şi a păcii "înseamnă şi a fi cu adevărat determinaţi să reducem şi, pe termen lung, să punem capăt multelor conflicte armate în toată lumea. Aici trebuie să ne întrebăm: pentru ce sunt vândute arme mortale celor care planifică să provoace suferinţe de nedescris indivizilor şi societăţilor? Din păcate, răspunsul, aşa cum ştim toţi, este pur şi simplu pentru bani: banul care este impregnat de sânge, adesea de sânge nevinovat. În faţa acestei tăceri ruşinoase şi vinovate, este datoria noastră să înfruntăm problema şi să oprim comerţul de arme". O exortaţie salutată din nou de aplauzele politicienilor.

A susţine familia ameninţată

În sfârşit, familia. "Cât de esenţială a fost familia în construirea acestei ţări! - spune Papa aplaudat -. Şi cât de mult mai merită sprijinul nostru şi încurajarea noastră! Şi totuşi nu pot să ascund preocuparea mea faţă de familie, care este ameninţată, probabil ca niciodată înainte, din interior şi din exterior. Relaţii fundamentale au fost puse în discuţie, precum şi baza însăşi a căsătoriei şi a familiei. Eu pot doar să propun din nou importanţa şi, mai ales, bogăţia şi frumuseţea vieţii familiale".

(După Vatican Insider, 24 septembrie 2015)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 16.