Diplomaţia evangheliei

Cardinalul secretar de stat pentru cei 25 de ani ai raporturilor diplomatice cu România

"Sfântul Scaun doreşte să colaboreze cu România pentru întărirea raporturilor bilaterale şi pentru promovarea înţelegerii şi a păcii în lume". Este dorinţa exprimată de cardinalul Pietro Parolin, Secretar de Stat, intervenind în după-amiaza zilei de miercuri, 18 martie 2015 la celebrarea celor 25 de ani a restabilirii relaţiilor diplomatice, desfăşurată la palatul Cancelariei, la Roma.

În prezenţa ministrului de externe român, Bogdan Arescu, cardinalul a amintit de vizita făcută la Bucureşti în martie 2004, ca sub-secretar pentru raporturile cu statele, pentru consultări bilaterale la nivel de vice-miniştri de externe. Apoi a subliniat că "Sfântul Scaun, ca organism central al unei comunităţi de credincioşi, nu este o putere politică, nici nu are o putere politică. Diplomaţia sa nu urmăreşte interese comerciale, economice, financiare sau militare". Dimpotrivă, "Biserica predică Evanghelia" şi făcând asta "contribuie la întărirea păcii în orice parte a lumii". În această privinţă a citat vocea autoritară a lui Pius al XII-lea, înainte, în timpul şi după al doilea război mondial, enciclica lui Ioan al XXIII-lea Pacem in terris, învăţătura Conciliului al II-lea din Vatican în constituţia Gaudium et spes şi apelurile foarte numeroase ale papilor care au urmat, ca "mărturie a activităţii desfăşurate cu asiduitate de Sfântul Scaun în favoarea păcii". În afară de asta, a adăugat el, "tot prin Evanghelia lui Cristos, Biserica vesteşte şi proclamă libertatea fiilor lui Dumnezeu. De fapt, pacea se poate obţine" numai dacă sunt tutelate binele persoanelor şi demnitatea omului.

Printre libertăţile fundamentale "ocupă un loc foarte special libertatea de conştiinţă şi de religie", a evidenţiat Secretarul de Stat, remarcând cum Biserica a sintetizat rodul reflecţiei sale în materie în declaraţia conciliară Dignitatis humanae. Prin urmare, "în practica libertăţii religioase se întâlneşte prezenţa unor aspecte individuale şi comunitare, private şi publice, strâns legate între ele. Biserica, fiind autoritate spirituală, revendică pentru sine libertatea de a putea îndeplini obligaţia de a merge în toată lumea ca să predice Evanghelia şi de a putea să se constituie ca o societate de oameni care au dreptul de a trăi conform normelor credinţei creştine". De altfel, "libertatea Bisericii este un principiu fundamental în relaţiile dintre Biserică şi orânduirea juridică a societăţii civile, care contribuie la pacea societăţii şi întăreşte pacea internaţională, care, dimpotrivă, este ameninţată de orice încălcare a drepturilor omului".

După aceea cardinalul a reafirmat şi că "Sfântul Scaun susţine eforturile menite să combată mizeria, să lupte împotriva nedreptăţii şi să favorizeze îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă". Şi în sfârşit a afirmat că idealul de fraternitate este adesea întunecat în societăţile moderne şi contemporane, mai ales din cauza ideologiilor individualiste şi colectiviste. Acestea, conform Papei Francisc, pot să ducă la o răstălmăcire a conceptului de drepturi umane şi la un abuz paradoxal al său.

Dimpotrivă, a conchis cardinalul Parolin, "desfăşurând misiunea sa spirituală, Biserica uneşte persoanele în acea unitate care favorizează o coabitare umană armonioasă, unitatea oamenilor creaţi după chipul lui Dumnezeu".

În cursul întâlnirii la palatul Cancelariei a fost prezentată cartea România şi Sfântul Scaun. Douăzeci şi cinci de ani de raporturi diplomatice, îngrijită de Bogdan Tătaru-Cazaban şi Mihail-Constantin Banciu (Libreria Editrice Vaticana, 170 de pagini) care reparcurge etapele fundamentale ale drumului parcurs din 1995 până astăzi. Prefaţa este încredinţată cardinalului Parolin şi ministrului Aurescu; introducerea este a lui Tătaru-Cazaban, ambasador român la Sfântul Scaun. În afară de o culegere fotografică, volumul conţine discursurile pontifilor şi ale reprezentanţilor diplomatici cu ocazia prezentării scrisorilor de acreditare şi antologia "România, punte între Orient şi Occident", care conţine discursuri şi mesaje despre această temă rostite sau scrise de Pontifi, de preşedinţii români, de patriarhii Bisericii Ortodoxe din România şi de alţi reprezentanţi ai Bisericii catolice.

(După L'Osservatore Romano, 19 martie 2015)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 13.