Videomesaj al papei Francisc adresat creştinilor din Mosul refugiaţi la Erbil (6 decembrie 2014)

În cadrul înfrăţirii dintre diecezele de Lyon (Franţa) şi Mosul (Irak), cardinalul Philippe Barbarin, însoţit de circa o sută de credincioşi din Lyon, se află în aceste zile - pentru a doua oare după o primă călătorie din iulie - în vizită la creştinii din Mosul refugiaţi la Erbil, în Kurdistanul irakian.

Publicăm în continuare transcrierea videomesajului trimis de Papa refugiaţilor care a fost prezentat astăzi, în cursul vizitei de două zile a cardinalului Barbarin:

Iubiţi fraţi şi surori,

Aş vrea să vă salut pe toţi şi pe fiecare dintre voi, împreună cu cardinalul Philippe Barbarin, care din nouă vă duce preocuparea şi iubirea întregii Biserici. Şi eu aş vrea să fiu acolo, dar deoarece nu pot călători, o fac aşa... dar vă sunt foarte aproape în aceste momente de încercare. Am spus, la întoarcerea mea din călătoria în Turcia: creştinii sunt alungaţi din Orientul Mijlociu, cu suferinţă. Vă mulţumesc pentru mărturia pe care o daţi; este atâta suferinţă în mărturia voastră. Mulţumesc! Multe mulţumiri!

Se pare că acolo nu vor ca să existe creştinii, dar voi daţi mărturie despre Cristos.

Mă gândesc la rănile, la durerile mamelor cu copiii lor, al bătrânilor şi ale refugiaţilor, la rănile celui care este victimă a oricărui tip de violenţă.

Aşa cum am amintit la Ankara, preocupare deosebită provoacă faptul că mai ales din cauza unui grup extremist şi fundamentalist, întregi comunităţi, în special - dar nu numai - creştinii şi yazidii, au pătimit, şi încă suferă, violenţe inumane din cauza identităţii lor etnice religioase. Creştinii şi yazidii au fost alungaţi cu forţa din casele lor, au trebuit să părăsească toate pentru a-şi salva propria viaţă şi a nu renega credinţa. Violenţa a lovit şi edificii sacre, monumente, simboluri religioase şi patrimoniile culturale, ca şi cum ar vrea să şteargă orice urmă, orice amintire a celuilalt.

În calitate de conducători religioşi, avem obligaţia de a denunţa toate încălcările demnităţii şi ale drepturilor umane.

Eu astăzi aş vrea să mă apropii de voi care înduraţi această suferinţă, să vă fiu aproape... Şi mă gândesc la sfânta Tereza a Pruncului Isus, care spunea că ea şi Biserica se simţea ca o trestie: când vine vântul, furtuna, trestia se apleacă, dar nu se rupe! Voi sunteţi în acest moment această trestie, voi vă aplecaţi cu durere, dar aveţi această forţă de a duce înainte credinţa voastră, care pentru noi este mărturie. Voi sunteţi trestiile lui Dumnezeu astăzi! Trestiile care se apleacă în jos cu acest vânt feroce, dar apoi se vor ridica!

Vreau să mulţumesc încă o dată. Îl rog pe Duhul care face noi toate lucrurile să dăruiască fiecăruia dintre voi forţă şi rezistenţă. Este un dar al Duhului Sfânt. Şi împreună cer cu putere, aşa cum am făcut deja în Turcia, o mai mare convergenţă internaţională menită să rezolve conflictele care însângerează ţările voastre de origine, să contrasteze celelalte cauze care determină persoanele să-şi părăsească patria lor şi să promoveze condiţiile pentru ca să poată rămâne sau să se poată întoarce. Eu vă urez ca voi să vă întoarceţi, ca voi să vă puteţi întoarce.

Iubiţi fraţi şi surori, sunteţi în inima mea, în rugăciunea mea şi în inimile şi în rugăciunile tuturor comunităţilor creştine cărora le voi cere să se roage, în mod special pentru voi, în ziua de 8 decembrie, s-o roage pe Sfânta Fecioară Maria să vă păzească: Ea este mamă, ca să vă păzească.

Fraţi şi surori, rezistenţa voastră este martiriu, rouă care fecundează. Vă rog, vă cer să vă rugaţi pentru mine, fie ca Domnul să vă binecuvânteze, fie ca Sfânta Fecioară Maria să vă păzească.

Să vă binecuvânteze atotputernicul Dumnezeu, Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt.

Franciscus

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 12.