Roman: Simpozionul internaţional: "Fratele Elia de Cortona"

Miercuri, 1 octombrie 2014, în Aula Magna a Institutului Teologic Romano-Catolic Franciscan din Roman a avut loc deschiderea anului universitar 2014-2015. Noul an universitar a fost inaugurat prin simpozionul internaţional intitulat: "Fratele Elia de Cortona". Simpozionul a fost organizat de către Facultatea de Teologie Pastorală şi Facultatea de Filosofie "I. Duns Scotus", în colaborare cu Academia istorico-juridico-teologică "Petru Tocănel", Liceul Teologic Romano-Catolic "Sfântul Francisc de Assisi". La acest eveniment au participat profesori din ţară şi din străinătate, custodele de Anglia şi Irlanda, pr. Peter Damian, autorităţi locale, studenţi, elevi şi fraţii novici.

Salutul de deschidere i-a aparţinut pr. Emilian Cătălin, ministru provincial, care afirmă: "Este foarte bine să vorbim despre înaintaşii noştri, noi, ce de astăzi, din prisma spiritualităţii noastre. Doresc ca acest moment de aprofundare a istoriei franciscane de cunoaştere a personajelor importante a istoriei noastre să fie un moment de întărire a credinţei noastre".

Pr. conf. univ. dr. Damian Gheorghe Pătraşcu, OFMConv., rectorul Institutului Teologic Romano-Catolic Franciscan din Roman, a transmis mesajul custodelui "Sacro Convento" din Assisi, pr. Mario Gambetti, şi mesajul PS Petru Gherghel, episcop de Iaşi, cu privire la această temă.

După care pr. conf. univ. dr. Damian Gheorghe Pătraşcu a mulţumit părintelui Marius Căliman, promotorul acestei iniţiative, şi celorlalţi fraţi din Conventul din Cortona, pentru dorinţa lor de a aduce în centrul atenţiei pe acest ilustru frate al Ordinului nostru, poate prea puţin cunoscut de către mulţi dintre noi.

Prof. Laurenţiu Dan Leoreanu, primarul municipiului Roman, le-a urat studenţilor şi profesorilor un început de an universitar bun cu rezultate frumoase şi totodată: "Dumnezeu să vă facă să gustaţi cât mai profund din dulceaţa tainei cunoaşterii".

Sesiunea I a fost moderată de către pr. conf. univ. dr. Damian Ghe. Pătraşcu. Sesiunea a II-a a fost moderată de către pr. prof. univ. dr. Maximilian Pal. Conferinţele dezbătute au fost:

• Frate Elia da Cortona: scelto da san Francesco come interprete/attuatore delle sue volontà. La Benedizione di san Francesco a frate Elia (Fratele Elia din Cortona ales de Sfântul Francisc ca interpret şi realizator al dezideratelor sale. Binecuvântarea Sfântului Francisc către fratele Elia), susţinută de către pr. Antonio Di Marcantonio (Provincia de Toscana - Florenţa).

• San Francesco stimmatizzato conosciuto da fra Elia e le raffigurazioni nell'arte lungo la storia (Sfântul Francisc stigmatizat cunoscut de fratele Elia şi reprezentările artei de-a lungul istoriei), susţinută de către dr. Carla Michelli, specializată în istoria artei - Roma.

• Frate Elia architetto: il complesso di Assisi e la chiesa di san Francesco a Cortona (Fratele Elia arhitect: complexul din Assisi şi biserica Sfântului Francisc din Cortona), prof. univ. dr. Angelo Molfetta, Università Europea - Roma.

• Fratele Elia da Cortona şi franciscanismul timpuriu: o viaţă dedicată urmării sfântului Francisc (Pr. Gabriel-Marius Căliman, OFMConv., Cortona).

• Sfântul Francisc şi fratele Elia: primele misiuni ale Ordinului. Visul sfântului Francisc: Ţara Sfântă (Pr. conf. univ. dr. Ştefan Acatrinei OFMConv).

• Cortona franciscană. Biserici: San Francesco, Le Celle, Santa Margherita, Santa Chiara; Fraţii: Fericitul Guido Vagnottelli, fraţii din Cortona misionari în Moldova (Pr. Silvestru Borşa, OFMConv., Cortona).

• Tradiţia muzicală franciscană în Moldova (Pr. asist. univ. dr. Cristian Dumea, OFMConv).

În acest simpozion s-a schiţat contextul istoric, cultural, politic când a trăit fratele Elia. Prezentat ca fiind o personalitate a jumătăţii secolului al XIII-lea, prima perioadă a istoriei franciscane, care a influenţat şi orientat dezvoltarea ordinului franciscan.

Elia de Cortona sau Elia din Assisi (numele său Elias Bonusbaro) a fost unul dintre primii însoţitori ai Sfântului Francisc. A avut şi un rol important în politică fiind consilierul lui Frederic al II-lea de la care primeşte diferite sarcini diplomatice printre care să împace papalitatea cu imperiul roman. Sfântul Francisc îl investeşte în succesiunea sa, numindu-l într-o scrisoare: Ministrum Ordinis Fratorum Minorum.

Scrierile care fac referinţă la fratele Elia sunt scrierile antice (autori precum: Tommaso da Celano, sfânta Clara, sfântul Bonaventura, papa Grigore al IX-lea, Frederic al II-lea, Robert Grossatesta), primele cronici în care se află mărturii cu privire la fratele Elia şi istoricii moderni.

Din aceste scrieri fratele Elia este privit în două perspective: pentru unii însoţitor al Sfântului Francisc care l-au recunoscut ca "mamă pentru ei şi ca tată pentru alţi fraţi", vicarul lor şi după moartea lui Pietro Catteneo (1221), ministru general. Pentru alţii trădător al mesajului şi spiritului franciscan, superior autoritar.

Lucrările simpozionului au evidenţiat faptul că fratele Elia a avut un rol important în formularea Regulii, organizarea activităţilor fraţilor, promotorul necesităţii studiilor în Ordin. Un alt aspect tratat a fost cel al reconstituirii iconografice a fratelui Elia. Reconstituirea este dificilă fie din cauza aspectelor biografice şi istorice cu privire la portretul său pentru că nu sunt clare fie din cauza unei damnatio memoriae care a însoţit reprezentarea fratelui Elia ce comportă distrugerea multor materiale documentare.

Semnificative sunt imaginile fratelui Elia din secolul al XVII-lea şi al XVIII-lea care îl prezintă îmbrăcat în haina franciscană şi o beretă armeană până la reconstituirea ştiinţifică realizată de prof. Francesco Mallegrini, Universitatea din Pisa.

Referinţa la stigmatele sfântului Francisc implică întotdeauna fratele Elia care era conştient de stigmatele sfântului atât în viaţă, cât şi după moarte. A fost subliniat rolul fratelui Elia în iconografia medievală, încredinţându-i lui Giotto sarcina de a ilustra stigmatele sfântului Francisc. Această imagine fiind ilustrată ca o viziune celestă, transcendentă, a imaginii lui Cristos care apare pe cer de unde izvorăsc raze care imprimă sfintele stigmate.

Fratele Elia a fost un inovator din multe puncte de vedere printre care şi cel al arhitecturii. Prima capodoperă a arhitecturii gotice italiene este rezultatul geniului fratelui Elia. El a fost arhitectul celor două biserici suprapuse: bazilica inferioară şi bazilica superioară, tot lui îi sunt atribuite construirea Bisericii din Cortona şi a altor lăcaşe de cult.

Un rol deosebit l-a avut fratele Elia în desfăşurarea misiunilor în Ţara Sfântă, Spania, Franţa, Ungaria. Ca fraţii să fie bine pregătiţi a promovat studiul teologiei în ordin. Mari maeştri franciscani: sfântul Anton de Padova, Alexandru de Halles, Robert Grossatesta. Tot fratelui Elia i se datorează iniţiativa înfiinţării şcolilor şi a universităţilor în Bologna, Paris, Oxford, Cambridge etc.

Ultima parte a simpozionului a fost dedicată tradiţiei muzicale franciscane în Moldova. Misionarii franciscani au avut un rol fundamental în implementarea ritului roman pe aceste meleaguri a cântului gregorian şi a limbii latine. În Moldova nu se poate vorbi despre o cultură muzicală religioasă elevată ca cea din Europa.

Un alt aspect tratat a fost pericolul maghiarizării prin cânt în ambientul catolic de către dascălii unguri. Însă misionarii italieni au văzut acest pericol şi au deschis un fel de şcoală secundară pentru dascăli la Săbăoani (1835) de prefectul misiunii Carol Manni în limba română. De asemenea, a fost reliefat rolul fraţilor în editarea cărţilor de cântece, aportul lor la dezvoltarea muzicii religioase, fraţi precum: Bonaventura Morariu, Iosif Petru M. Pal, Carmil Tocănel.

Tot în această parte, Schola Cantorum Muşatină, alături de părintele Cristian Dumea, a interpretat câteva piese corale pentru reda atmosfera bucuriei de început de an academic interpretând: Gaudeamus igitur şi spre final intonând: Deo gratias.

Mulţumirile şi concluziile finale ale acestui simpozion au fost formulate de către cei doi moderatori pr. conf. univ. dr. Damian Ghe. Pătraşcu şi pr. prof. univ. dr. Maximilian Pal.

Rolul acestui simpozion a fost de a restaura imaginea fratelui Elia şi de a evoca meritul său în dezvoltarea şi expansiunea Ordinului Serafic. Fratele Elia un franciscan reprezentativ, o personalitate puternică, genială care a lăsat urme de neşters în istoria franciscană.

Fr. Mihai Percă

* * *

Mai multe imagini de la acest eveniment puteţi vedea în Albumul foto: 1 octombrie: Roman: Simpozionul internaţional: "Fratele Elia de Cortona"

lecturi: 11.