Patriarhul Kiril renunţă să meargă la Kiev pentru funeraliile mitropolitului Vladimir

De Nina Achmatova

Patriarhul de Moscova, Kiril, nu va participa la funeraliile mitropolitului de Kiev şi al întregii Ucraine (în fotografie), Vladimir (Sabodan), pentru a nu oferi un pretext pentru noi acţiuni ale forţelor radicale". Asta a explicat la Interfax purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, Vladimir Legoyda, care a afirmat că la celebrarea funebră, luni, 7 iulie 2014, la Kiev, va lua parte preşedintele Departamentului sinodal pentru relaţiile ecleziastice externe, mitropolitul Hilarion de Volokolamsk. Acesta din urmă fusese deja respins la graniţă în urmă cu câteva luni, pe fondul intensificării tensiunilor dintre cele două ţări din cauza conflictului din estul Ucrainei. În schimb, în iunie, ministerul culturii din Kiev definise "de nedorit" o vizită a lui Kiril în Ucraina, unde la sfârşitul lunii iulie se va celebra conform tradiţiei aniversarea Botezului lui Rus'.

Primatul Bisericii ortodoxe ucrainene, supus Patriarhiei de Moscova, a murit la 5 iulie la vârsta de 78 de ani, după o lungă boală. La sfârşitul săptămânii, la comemorarea de la mănăstirea din Grotele din Kiev, i-au adus omagiu atât reprezentanţii de vârf ai statului - de la preşedintele Piotr Poroshenko, la premierul Arseni Yatsenyuk şi la liderul partidului "Batikshina", Yulia Timoshenko - cât şi reprezentanţii celorlalte confesiuni, împreună cu o mulţime de credincioşi. "Domnul l-a luat la sine pe mitropolitul Vladimir pentru a-l pune imediat printre cei drepţi şi acum Dumnezeu va asculta rugăciunile sale pentru Ucraina", a declarat Poroshenko.

Un mesaj de condoleanţe a venit şi din partea preşedintelui rus Vladimir Putin, în timp ce Patriarhia din Moscova l-a definit ca o persoană "care şi-a dedicat viaţa în întregime Bisericii".

În cadrul protestelor de pe Maidan din Kiev, mitropolitul Vladimir era văzut ca un susţinător al luptei opoziţiei împotriva preşedintelui de atunci Victor Yanukovich. De mai multe ori, împreună cu liderii celorlalte denominaţiuni creştine şi cu reprezentanţii diferitelor religii, a condamnat violenţele şi a făcut apel la o soluţionare paşnică a crizei.

Biserica ortodoxă ucraineană - Patriarhia de Moscova este cea mai mare comunitate religioasă şi nu recunoaşte Biserica ortodoxă a Patriarhiei de Kiev, născută ca urmare a unei schisme după prăbuşirea URSS. Tocmai patriarhul de Kiev, Filaret, a declarat că în ultimii ani, graţie poziţiilor lui Vladimir şi a preocupării sale pentru viitorul Ucrainei şi al ortodoxiei "a început o apropiere treptată între Biserica de el condusă şi Patriarhia de Kiev".

O posibilă independenţă a Bisericii ucrainene de Patriarhia de Moscova şi o eventuală unificare a sa cu celelalte comunităţi ortodoxe locale este scenariul cel mai de temut în Rusia. Acum când se deschide succesiunea la mitropolitul de Kiev, unii analişti consideră că de la Moscova se va face totul pentru a reafirma controlul său asupra comunităţii ucrainene, numind o figură "mai ascultătoare". Alţi analişti şi bloggeri ucraineni care se ocupă de chestiuni religioase, se declară în schimb convinşi că noul primat "va urma cursul lui Vladimir".

A pierde jurisdicţia asupra Bisericii ucrainene pentru Moscova ar însemna a renunţa la circa jumătate din toate parohiile sale, fără a calcula că 60% din cler, între care numeroşi episcopi care lucrează chiar în Rusia, vin tocmai din fosta republică soră.

(După agenţia AsiaNews, 7 iulie 2014)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 31.