Arhiepiscopul de Kiev: După Sinod, un lanţ de post pentru pace în Ucraina

De Marta Allevato

Se deschide astăzi în Vatican a 87-a Adunare Plenară a ROACO (Reuniunea Opere de Ajutor dat Bisericilor Orientale), care se va încheia joi, 26 iunie, cu audienţa papei Francisc acordată participanţilor. Aşa cum s-a prevăzut, în afară de crizele din Siria şi Irak, întâlnirea va reflecta asupra situaţiei Bisericilor greco-catolice din România şi din Ucraina, găsind priorităţile acţiunii de evanghelizare şi intervenţiile care să susţină structurile lor pastorale şi pe lucrătorii pastorali. Lucrările prevăd prezenţa, printre alţii, a arhiepiscopului major de Kiev-Halyc, Monseniorul Sviatoslav Shevchuk. AsiaNews a vorbit cu prelatul despre sinod şi despre situaţia din Ucraina. Iată în continuare textul interviului.

O lungă perioadă de rugăciune şi un lanţ de post în toate cele 14 dieceze din ţară "până la întoarcerea păcii". Este ceea ce va fi anunţat de documentul final al Sinodului Bisericii Greco-Catolice Ucrainene, desfăşurat săptămâna trecută şi acum în fază de definire. Asta afirmă arhiepiscopul major de Kiev, Sviatoslav Shevchuk, care, într-un interviu acordat agenţiei AsiaNews, relatează "preocuparea" din cauza prelungirii conflictului din est, dar şi încrederea că "Dumnezeu ascultă rugăciunile poporului ucrainean". "Maidan este o mare mişcare de renaştere socială, este o idee încă vie şi ca Biserică nu puteam să rămânem absenţi", explică el, comentând şi angajarea în protestele din piaţă care a fost puternic criticată de Biserica Ortodoxă Rusă, mai apropiată de poziţiile Kremlinului.

Excelenţă, actualizarea poziţiei ecumenice a Bisericii Greco-Catolice a fost în centrul ultimului Sinod, despre ce s-a discutat?

Ecumenismul nu este numai o temă importantă, ci şi urgentă în lumina ultimelor atacuri pe care Biserica noastră le-a primit din partea unor fraţi. Trebuie să actualizăm viziunea noastră ecumenică, formulată de 14 ani de predecesorul meu, Lubomyr Husar. Tocmai datorită centralităţii temei, am făcut să fie precedat Sinodul nostru de un simpozion, unde am invitat câţiva experţi în ecumenism şi în care, printre altele, am tratat despre starea actuală a ecumenismului, în special în lumina ultimelor contacte ale Scaunului Apostolic cu lumea ortodoxă, cu călătoria Sfântului Părinte la Ierusalim şi rugăciunea pentru pace cu patriarhul de Constantinopol, Bartolomeu.

La ce concluzii aţi ajuns?

Am creat o comisie teologică pentru a actualiza poziţia noastră ecumenică şi sperăm să elaborăm în curând un document, aprobat în mod canonic. Însă Sinodul este şi un moment pentru a împărtăşi dureri şi preocupări. Astfel am formulat un apel la rugăciune şi la post pentru pace în Ucraina şi care va fi publicat peste câteva zile.

La ce se va referi acest apel?

La trei puncte: primul este că simţim că Domnul ne ascultă. În pofida momentelor mai dificile, poporul ucrainean a reuşit să reînnoiască sistemul de conducere, păstrând pacea religioasă şi etnică. Am ţinut alegeri din care a ieşit un preşedinte la primul tur, lucru care nu s-a întâmplat în Ucraina liberă. Toate regiunile au votat în majoritate pentru Piotr Poroshenko, demonstrând că Ucraina nu este divizată. Credincioşi fiind, interpretăm aceste fapte drept un miracol. Al doilea punct este că suntem conştienţi de provocările pe care le mai avem în faţa noastră. Nu putem să nu simţim durere, când avem zeci de mii de refugiaţi care trebuie primiţi, auzim aproape în fiecare zi că sunt răpiţi şi torturaţi civili, că intră arme grele prin toate graniţele. Trebuie să devenim făcători de pace şi caritate. Apoi, al treilea punct este anunţarea unei perioade de post şi rugăciune, după o ordine precisă: pe rând, una dintre cele 14 dieceze ale noastre respectă postul şi fiecare zi din săptămână va fi dedicată diferitelor intenţii de rugăciune: de la preşedinte, la răposaţi, până la vrăjmaşii noştri.

Dumneavoastră aţi fost foarte criticat de ortodocşii din Patriarhia de Moscova pentru sprijinul dumneavoastră dat protestelor de la Maidan din Kiev. Ce înseamnă astăzi Maidan?

Pentru a interpreta în mod autentic rolul Bisericilor în aceste evenimente, trebuie să spunem că Maidan nu este un fenomen politic, ci a început ca o manifestare a societăţii civile. Oamenii care au ieşit în pieţe nu voiau să stea sub steagurile partidelor, cereau o reînnoire atât a sistemului de conducere, cât şi a modului de a face politică. Pentru aceasta Bisericile s-au simţit parte a societăţii civile, negând însă orice sprijin dat anumitor partide politice. Maidan înseamnă o mişcare de reînnoire, care există încă şi am văzut asta cu rezultatul alegerilor prezidenţiale, care a demonstrat că protestul nu era al radicalilor. A fost o revoluţie a demnităţii umane, în care oamenii au exprimat voinţa de a fi protagonist al dezvoltării ţării sale.

În ce se traduce astăzi concret această voinţă?

Astăzi Maidan înseamnă o dorinţă puternică de a controla puterea, care conduce: de la preşedinte la parlament. Suntem în faţa unei treziri extraordinare a societăţii civile. În acest context, poziţia noastră este aceea de a predica doctrina socială a Bisericii, nimic mai mult. Nu puteam să rămâne absenţi de la aceste evenimente. Am fost predicatori ai evangheliei: Biserica spune că doctrina socială este un mijloc al evanghelizării. Am reuşit să menţinem pacea religioasă şi etnică, deşi nu am reuşit să evităm violenţe.

Ce credeţi despre preşedintele Poroshenko?

Să spunem că faptul însuşi că Ucraina are un preşedinte legitim ales este un fapt foarte pozitiv. El acum trebuie să înfrunte provocări foarte dificile. Ne aşteptăm de la el ca să ducă din nou ţara la pace. Desigur, nu este un dumnezeu, care într-o zi poate să calmeze tensiunilor, dar toţi ne aşteptăm să găsească modul de a duce din nou la normalitate partea orientală a ţării.

(După AsiaNews, 23 iunie 2014)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 10.