Papa Francisc: Regina Coeli (21 aprilie 2014)

Iubiţi fraţi şi surori, bună ziua!

Paşte fericit! "Cristòs anèsti! - Alethòs anèsti!", "Cristos a înviat! - Adevărat a înviat!". Este printre noi, aici, în piaţă! În această săptămână putem continua să ne adresăm unii altora urarea pascală, ca şi cum ar fi o unică zi. Este marea zi pe care a făcut-o Domnul.

Sentimentul dominant care transpare din relatările evanghelice ale Învierii este bucuria plină de uimire, dar o uimire mare! Bucuria care vine dinăuntru! Şi în liturgie noi retrăim starea sufletească a discipolilor datorită veştii pe care femeile au adus-o: Isus a înviat! Noi l-am văzut!

Să lăsăm ca această experienţă, imprimată în Evanghelie, să se imprime şi în inimile noastre şi să transpară în viaţa noastră. Să lăsăm ca uimirea plină de bucurie din Duminica de Paşte să se iradieze în gânduri, în priviri, în atitudini, în gesturi şi în cuvinte... Eventual de am fi aşa de luminoşi! Însă acesta nu este un maquillage! Vine dinăuntru, dintr-o inimă cufundată în izvorul acestei bucurii, ca aceea a Mariei Magdalena, care a plâns pentru pierderea Domnului său şi nu-şi credea ochilor săi văzându-l înviat. Cel care are această experienţă devine martor al Învierii, pentru că într-un anumit sens a înviat el însuşi, a înviat ea însăşi. Atunci este capabil să ducă o "rază" din lumina Celui Înviat în diferitele situaţii: în cele fericite, făcându-le mai frumoase şi ferindu-le de egoism; în cele dureroase, ducând seninătate şi speranţă.

În această săptămână, ne va face bine să luăm Cartea Evangheliei şi să citim acele capitole care vorbesc despre Învierea lui Isus. Ne va face foarte bine! A lua Cartea, a căuta capitolele şi a citi de acolo. Ne va face bine, în această săptămână, să ne gândim şi la bucuria Mariei, Mama lui Isus. După cum durerea sa a fost intimă, aşa încât a străpuns sufletul său, tot aşa bucuria sa a fost intimă şi profundă şi din ea discipolii puteau să ia. După ce a trecut prin experienţa de moarte şi înviere a Fiului său, văzute, în credinţă, ca expresie supremă a iubirii lui Dumnezeu, inima Mariei a devenit un izvor de pace, de mângâiere, de speranţă, de milostivire. Toate prerogativele Mamei noastre derivă de aici, din participarea sa la Paştele lui Isus. De vineri până în dimineaţa de duminică, Ea n-a pierdut speranţa: am contemplat-o Mamă îndurerată dar, în acelaşi timp, Mamă plină de speranţă. Ea, Mama tuturor discipolilor, Mama Bisericii, este Mamă a speranţei.

Ei, martoră tăcută a morţii şi a învierii lui Isus, să-i cerem să ne introducă în bucuria pascală. Vom face asta cu recitarea antifonului Regina Caeli, care în timpul pascal înlocuieşte rugăciunea Angelus.

_______________

După Regina Caeli

Adresez un salut cordial vouă tuturor, dragi pelerini veniţi din Italia şi din diferite ţări pentru a lua parte la această întâlnire de rugăciune.

Amintiţi-vă săptămâna asta să luaţi Evanghelia, să căutaţi capitolele în care se vorbeşte despre Înviere şi să citiţi, în fiecare zi, un text din acele capitole. Ne va face bine, în această săptămână a Învierii lui Isus.

Fiecăruia îi adresez urarea de a petrece în bucurie şi în seninătate această a doua zi de Paşte, în care se prelungeşte bucuria Învierii lui Cristos.

Paşte fericit şi sfânt tuturor! Poftă bună şi la revedere!

Franciscus

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

* * *

lecturi: 14.