Roman: Sesiunea ştiinţifică "Sfântul Bonaventura: elemente actuale ale cugetării în credinţă"

Vineri, 15 noiembrie 2013, la Institutul Teologic Franciscan din Roman, s-a desfăşurat sesiunea ştiinţifică intitulată "Sfântul Bonaventura: elemente actuale ale cugetării în credinţă", organizată de Facultatea de Filozofie "Ioan Duns Scotus" în colaborare cu Pontificià Facoltà Seraphicum (Roma), Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice (UAIC) şi Facultatea de Teologie Pastorală (ITRCF).

Sesiunea ştiinţifică a început prin cuvântul de deschidere rostit de către pr. conf. univ. dr. Damian Pătraşcu, care afirmă: "Am ales să aprofundăm gândirea sfântului Bonaventura, a aceluia care ardea de iubire faţă de Dumnezeu. Sesiunea aceasta ne provoacă să redescoperim gândirea bonaventuriană şi să cercetăm tradiţia medievală cu specific franciscan care ne oferă răspunsuri la problemele filosofice actuale".

În continuare pr. asist. univ. Virgil Blaj, moderatorul acestei sesiuni ştiinţifice, a precizat tema aleasă şi conferinţele ce vor urma:

- "Răspunsul platonic la tehnologismul contemporan: o cale bonaventuriană" - conf. univ. dr. pr. Damian Pătraşcu

- "Definirea conştiinţei în gândirea lui Bonaventura: un habitus înnăscut sau dobândit?" - drd. Florina Hariga

- "Sf. Bonaventura Lignum vitae: o analiză filosofico-artistică" - lect. univ. dr. pr. Eugen Răchiteanu

- "De la mirare la caritate. Creştinism şi filosofie astăzi în viziunea lui Armando Rigobello" - pr. asist. univ. Virgil Blaj

Conferinţa "Doctrina iluminării la Bonaventura" a asist. univ. drd. pr. Cazimir Ghiurca nu a fost susţinută din cauza faptului că acesta a avut un deces în familie.

Pentru început a luat cuvântul părintele Damian Pătraşcu care a prezentat conferinţa intitulată: "Răspunsul platonic la tehnologismul contemporan: o cale bonaventuriană". Părintele porneşte de la analiza lui Vattimo care defineşte nihilismul ca fiind transmutare a valorii uzului în valoarea schimbului. Analogia dintre reflecţia vattimiană asupra nihilismului şi analiza platonică a nihilismul protagoreic ne ajută să descoperim rădăcina nihilismului înţeleasă ca relativism. În sinteză, în epoca nihilistă realitatea nu mai posedă o valoare de uz, adică o identitate obligatorie şi angajantă, dar o simplă valoare de schimb, adică o valoare relativă faţă de circumstanţa concretă şi contingentă. De aici provine relativismul predominant în epoca actuală, relativism în care lucrurile nu mai posedă o valoare, obligatorie, o identitate angajantă dar sunt manipulabile, relative, în fiinţa şi valoarea lor faţă de circumstanţă. Manipularea lor, mai ales a tehnicii ne aminteşte de manipularea sofistă a realităţii fondată pe relativismul protagoreic. Tehnica satisface bunăstarea materială a omului, dar lasă un gol în ceea ce priveşte dimensiunea sa spirituală şi transcendentă. În faţa acestei situaţii este propusă gândirea doctorului serafic sfântul Bonaventura unde realitatea constituie un "itinerarium," care trebuie să conducă omul, spre contemplaţie către Dumnezeu, măsura tuturor lucrurilor. Bonaventura priveşte spre acea parte incoruptibilă a conştiinţei care se opune relativismului.

În acest sens, a urmat cea de-a doua conferinţă "Definirea conştiinţei în gândirea lui Bonaventura: un abitus înnăscut sau dobândit?" a fost susţinută de drd. Florina Hariga. Aceasta face distincţia între abitus înnăscut ce ne orientează către primele principii morale şi abitus dobândit printr-o educaţie suplimentară. Răul survine atunci când lipseşte educaţia. Arta ar putea constitui un mijloc de educare a conştiinţei, simbolurile dezvoltă o nouă geneză de psihism şi orientează conştiinţa către arhetipul divinului.

În continuare, a urmat conferinţa "Sf. Bonaventura Lignum vitae: o analiză filosofico-artistică" a lect. univ. dr. pr. Eugen Răchiteanu. Părintele a propus spre reflecţie simbolismul arborelui vieţii din punct de vedere filosofic şi opera "Lignum vitae" de Bonaventura, reprezentată plastic de Taddeo Gaddi în Cenacolul "Sf. Cruce" din Florenţa. Noua concepţie a artei franciscane este îndrumată de concepţia filosofică şi teologică tomistă şi de cea bonaventuriană; omul se înalţă către Dumnezeu într-o mişcare care porneşte de la Creaţie la Creator. "Lignum vitae" prezintă umilinţa lui Dumnezeu, un act prin care se dăruieşte pe sine însuşi omului. Această viziune a umilinţei lui Dumnezeu izvorul filosofiei şi teologiei bonaventuriene.

Pr. asist. univ. Virgil Blaj a prezentat conferinţa cu tema "De la mirare la caritate. Creştinism şi filosofie astăzi în viziunea lui Armando Rigobello" unde propune un parcurs filosofic, aşa cum la gândit şi formulat profesorul Armando Rigobello, în lucrarea sa "De ce filosofia". Conform lui Armando Rigobello, harul [...], nu elimină natura, ci o perfecţionează, adică, o duce la împlinire. Procesul acestei împliniri poate fi realizat doar dacă se pleacă de la mirare şi se ajunge la caritate. Din aceste rânduri reiese clar că pentru Rigobello adevărul filosofiei se află doar în recunoaşterea deschisă a condiţiilor reale ale filosofării. Părintele subliniază alături de Rigobello că prin mirare omul vrea să dea lucrurilor un sens şi un scop, şi că creştinul trebuie să fie angajat în căutarea Adevărului filosofic. În termenii bonaventurieni, adevărul filosofiei se află în atestarea până în profunzime a sărăciei ca semn inconfundabil al caracterului finit sau "creatural" al fiinţei omului.

La încheierea simpozionului, părintele Virgil Blaj a făcut o analiză de ansamblu a tuturor conferinţelor şi a concluzionat că noutatea mesajului sfântului Francisc, pe care Sfântul Bonaventura l-a transcris în limbajul filosofic este că a intuit legătura dintre iubirea sărăciei şi darul fiinţei pe care l-am primit gratuit.

Mihai Percă

lecturi: 14.