Harta vieţii

Succesul campaniei "Unul dintre noi", opinia publică şi instituţiile UE

Piotr Mazurkiewicz

La 1 noiembrie 2013, solemnitatea Tuturor Sfinţilor, se încheie adunarea de semnături pentru campania europeană "Unul dintre noi". Această iniţiativă a cetăţenilor europeni este un nou instrument al democraţiei participative introdus cu Tratatul de la Lisabona. Decizia de a recurge la acest instrument este rezultatul conştiinţei profunde a "deficitului democratic" al UE. Legitimitatea democratică a instituţiilor şi a "birocraţiei" europene, aşa cum a subliniat, printre altele, Curtea de la Karlsruhe, este slabă şi aici se explică angajarea de a întări sistemul UE cu instrumentul democraţiei directe.

La 2 noiembrie este Comemorarea tuturor credincioşilor răposaţi şi politicienii europeni vor putea să fie un pic surprinşi, pentru că una dintre primele Iniţiative ale cetăţenilor se referă la materia, aşa de esenţială din punctul de vedere al democraţiei, dreptului la viaţă al celui care urmează să se nască. De fapt, dacă democraţia se întemeiază pe recunoaşterea demnităţii oricărei persoane umane, nu se poate exclude din comunităţi persoanele mai vulnerabile.

Aproape un milion şi jumătate de cetăţeni din Uniunea Europeană au semnat petiţia "Unul dintre noi" care cere Comisiei Europene să pună capăt finanţării de activităţi care presupun distrugerea de embrioni umani, îndeosebi în sectoarele cercetării, dezvoltării şi sănătăţii publice. Asta ar putea să aibă loc printr-o schimbare a regulamentului financiar al Uniunii Europene care determină cheltuirea bilanţului comunitar.

În lumina cercetărilor asupra celulelor alternative ale lui Shinya Yamanaka, căreia i-a fost acordat anul trecut premiul Nobel pentru medicină, experimentele pe celulele staminale embrionare umane, şi dintr-un punct de vedere pur pragmatic, nu oferă rezultate de valoare şi deci nu au semnificaţie. Apoi nu trebuie uitat că promovarea avortului în lume şi sprijinul economic dat avorturilor cu taxele cetăţenilor nu este desigur de competenţa UE.

În această privinţă nu se poate accepta ca cei doi furnizori principali mondiali de servicii pentru avort - Marie-Stopes-International şi International Planned Parenthood Federation (IPPF) - numai anul trecut au primit de la Comisia Europeană 3.739.701 euro şi respectiv 572.535 euro de subvenţii directe.

Întorcându-ne la iniţiativa pro-life, din analiza activităţii desfăşurate de organizatorii campaniei "Unul dintre noi", se semnalează, în primul rând, succesul de a fi produs o angajare formală a Comisiei Europene pentru a înfrunta problema şi a organiza cel puţin o audiere publică despre temă. Apoi, se aşteaptă iniţiativa legislativă în linie cu cererea exprimată de cetăţenii europeni. În al doilea rând, organizatorii au reuşit să creeze o reţea de cooperare a mişcărilor pro-vita din toată Europa. Această cooperare este în sine ecumenică: reuneşte catolici, protestanţi şi ortodocşi, iar în unele ţări şi musulmani şi organizaţii neafiliate la vreo religie. Până astăzi, iniţiativa a ajuns la minimul de adeziuni cerut în 15 ţări ale Uniunii, şi alte şapte au depăşit 50% din minimul cerut.

Astfel se desenează noua hartă a Europei unite, a Europei în favoarea vieţii. Ea arată printre altele că diviziunea datorită atitudinii faţă de tutelarea demnităţii oricărei fiinţe umane nu este între "vechea" şi "noua" Europă. Ţării lidere pentru adunarea de semnături în favoarea iniţiativei "Unul dintre noi" sunt Italia, Polonia, Germania, România, Franţa, Spania, Ungaria, Slovacia, Austria, Olanda, Portugalia, Malta, Lituania, Luxemburg, Croaţia.

În aceste zile, Parlamentul european a tratat un raport (denumit Raportul Estrela), dezvoltat de Vicky Claeys, care conduce reţeaua regională europeană a IPPF. Michael Cashman, deputat european, lider al comunităţii LGBT şi activist pro-avort, a explicat public că intenţia acestei propuneri era de a face un "blitzkrieg" (un "război fulger") împotriva dreptului la viaţă. În acest "război" împotriva vieţii, Cashman era flancat de organizaţiile neguvernamentale avortiste finanţate de UE (UNFPS, IPPF, Marie-Stopes-International, Deutsche Stiftung Weltbevölkerung).

La 22 octombrie, ziua comemorării fericitului Ioan Paul al II-lea, Raportul Estrela a fost amânat însă de deputaţii din comisia parlamentară, dar va reveni în sesiune plenară peste câteva luni. Care va fi poziţia Comisiei Europene în disputa despre demnitatea oricărei fiinţe umane şi viitorul democraţiei în Europa? Uniunea Europeană, aşa cum s-a amintit mai înainte, suferă clar de un deficit democratic. Raportul Estrela arată în mod clar cât de mare este distanţa dintre politicieni şi societăţile europene. Următoarele alegeri pentru Parlamentul european vor fi fără îndoială o mare oportunitate pentru a reduce această prăpastie.

(După agenţia SIR, 25 octombrie 2013)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 25.