Icoana Maicii Domnului de la Cacica din Bucovina. Perspectivă istorică

Imaginea miraculoasă a Preasfintei Fecioare Maria de la Częstochowa, din Jasna Góra, este, fără îndoială, prototipul icoanei Maicii Domnului venerate la Cacica în Bucovina. Icoana de la Jasna Góra a fost pictată pe trei scânduri din tei unite între ele, de dimensiuni 122 x 82 cm, prezentând-o pe Sfânta Fecioară, pe jumătate, frontal, care pe braţul stâng ţine Pruncul Isus, iar braţul drept este întins, indicând spre Isus. Pruncul Isus este prezentat cu privirea îndreptată spre privitor în poziţia de trei sferturi, în mâna stângă ţine cartea Sfintei Scripturi şi cu braţul drept binecuvântează.

Potrivit izvoarelor legendare, icoana a fost pictată de sfântul Evanghelist Luca, la cererea unor femei evlavioase după Adormirea Maicii Domnului, pe scândurile mesei care aparţinea Sfintei Familii din Nazaret. Icoana face parte din tipul de Hodegetrii, având originile sale în pictura de la Constantinopol, care datează din prima jumătate a secolului al V-lea, care se afla în templul Ton Hodegon, şi care după anumite izvoare istorice, a fost adusă în acest oraş din Ţara Sfântă de către Eudochia, soţia împăratului Teodosie al II-lea. Dăruită Pulcheriei, sora împăratului, icoana a trecut prin vicisitudinile istorice ale Imperiului Bizantin precum şi perioada iconoclasmului, fiind păstrată totuşi în mănăstirea Ton Hodegon până la cucerirea Bizanţului de către turci în anul 1453, după care soarta acestei icoane este necunoscută.

Conform legendelor din Jasna Góra, imaginea Sfintei Fecioare de la Częstochowa este identificată tocmai cu această imagine, care ar fi fost transportată la începutul secolului al XIV-lea mai întâi în Ungaria, iar mai târziu, regele Ludovic al Ungariei ar fi dăruit-o sau transportat-o în oraşul Bełz, din Rusia, de unde în anii 1382 sau 1384 prinţul Ladislau de Opole ar fi dăruit-o călugărilor paulini de la Jasna Góra.

În prezent ştim că imaginea face referinţă la vechile icoane de cult, care provin din cercurile picturii bizantine, deoarece imaginea prezintă caracteristicile formale şi de conţinut ale icoanelor vechi bizantine iar originile sale, pe baza unor cercetări recente, datează la sfârşitul secolului al XIII-lea şi începutul celui de-al XIV-lea, în sfera picturii italo-bizantine din Italia, probabil, printre creaţiile lui Simone Martini, care şi-a desfăşurat activitatea în prima jumătate a secolului al XIV-lea în regiunea napolitană, unde îşi avea originile familia regelui Ludovic al Ungariei, D'Anjou.

Icoana a fost inclusă în fondul ordinului paulin de la Jasna Góra, nu de către Ladislau de Opole, ci de către regina Jadwiga, care a adus icoana de la curtea regală din Buda şi a dăruit-o călugărilor paulini stabiliţi la Częstochowa. De la început, la Jasna Góra, imaginea "miraculoasă" a fost înconjurată de o veneraţie deosebită de către poporul polonez. Un cronicar al timpului, Jan Długosz, a scris despre această icoană că este chipul "Mariei, Regina lumii şi a noastră".

Cultul icoanei de la Jasna Góra s-a răspândit şi mai mult după respingerea asediului suedez de la Jasna Góra în anul 1655, care a fost considerat ca un miracol prin mijlocirea Fecioarei de la Częstochowa, împotriva "potopului suedez". La trei luni după asediu, regele polonez Jan Kazimierz în catedrala din Liov, în faţa icoanei Maicii Domnului (Łaskawa - Plină de har), din capela familiei Domagalicz, a depus un jurământ, prin care încredinţa întreg poporul polonez sub protecţia Imaculatei, numind-o Regină a Poloniei. Aceste evenimente au făcut ca această imagine să devină un model pentru alte numeroase copii, care s-au răspândit in toată ţara.

Una dintre cele mai vechi icoane ale Maicii Domnului de la Częstochowa, este icoana Preasfintei Fecioare din Bochnia, pictată în secolul al XV-lea sau începutul secolului al XVI-lea (a se vedea imaginea alb negru, care reprezintă foarte probabil prima copie realizată după modelul Maicii Domnului de la Częstochowa). Există o ipoteză conform căreia pictura a fost făcută în Cracovia, în perioada când icoana de la Czętochowa se afla aici pentru restaurare în urma distrugerilor suferite după atacul husit asupra complexului paulin de la Jasna Góra din anul 1430. Timp de 4 ani, o echipă de pictori lucrând la restaurarea icoanei, ar fi pictat câteva exemplare, care mai târziu devenind miraculoase, au trecut de la persoanele private la bisericile din jurul Cracoviei, printre care şi la biserica din Bochnia.

Icoana din Bochnia (a se vedea imaginea alăturată) a fost amplasată iniţial în mănăstirea dominicană, iar după desfiinţarea mănăstirii în anul 1777, icoana a fost transferată în biserica parohială, suferind de-a lungul timpului mici modificări, şi anume a fost diminuată în partea de jos. Icoana a fost venerată sub titlul Sfânta Fecioara Maria a Rozariului, iar în "Liber miraculorum" începând din anul 1742, au fost scrise harurile abundente dobândite prin mijlocirea Maicii Domnului. Cea mai cunoscută formă de cult a fost hramul dedicat Sfintei Fecioare Maria a Rozariului, sărbătoarea având loc în a doua duminică din luna octombrie.

Cultul Maicii Domnului de la Częstochowa din Bochnia s-a răspândit atât de profund, încât au luat naştere noi icoane după modelul Maicii Domnului din Bochnia. Aceste copii au luat fiinţă cu siguranţă în apropiatul oraş Cracovia, un centru prosper al picturii unde au fost confecţionate numeroase copii care se găsesc în diverse locuri îndepărtate de Cracovia şi Bochnia. Avem convingerea că există cel puţin 12 icoane din Polonia, Lituania şi Ungaria, similare icoanei din Bochnia, care constituie aşa-numita "familie din Bochnia", dar dacă acestora le putem adăuga şi icoana Maicii Domnului de la Cacica, rămâne să se pronunţe ulterior după ample cercetări şi analize făcute de către specialişti în istoria artei.

Aceleaşi caracteristici ale icoanei de la Częstochowa le păstrează şi icoana de la Cacica din Bucovina, datând din prima jumătate a secolului al XVIII-lea şi este o copie a icoanei Maicii Domnului de la Częstochowa. Probabil icoana a fost pictată în mod direct după icoana Maicii Domnului de la Jasna Góra din Częstochowa, după cum reiese din analiza comparativă a elementelor comune pentru Hodegetria din Częstochowa, prezentând-o pe Maica Domnului pe jumătate iar Pruncul Isus în întregime, culoarea rochiei şi a veşmântului Mariei este de un albastru închis cu o nuanţă spre verde, fiind împodobite, ceea ce este foarte important, cu crini andegavini, iar la capete, atât rochia şi mantia Mariei cât şi rochia pruncului fiind îmbogăţită de o tubulatură frumos decorată, iar de gâtul Mariei este suspendat un şirag de perle şi o cruce agăţată pe un lănţişor.

Icoana a fost adusă la Cacica, de minerii imigranţi din Bochnia, pe care, la sfârşitul secolului al XVIII-lea, autorităţile austriece i-au adus la activitatea de la salina deschisă atunci, fiind amplasată în altarul principal al bisericii din cărămidă, construită cu ajutorul administraţiei salinare în anul 1809.

Se ivesc acum două întrebări fundamentale: prima se referă la originea icoanei şi la posibilul ei proprietar din Bochnia, iar cealaltă se referă la revopsirea icoanei şi la estomparea caracteristicilor distinctive ale icoanei care a servit drept model şi anume a celei de la Częstochowa. Cu privire la prima întrebare, ştim că este necesară o analiză suplimentară, deoarece lipsa unei documentări pentru a stabili în detaliu atât originea icoanei cât şi fondatorii (proprietarii) acesteia, ne permite doar să presupunem că minerii din Bochnia fiind conştienţi că părăsesc patria natală pentru totdeauna, au comandat sau au cumpărat copia icoanei Maicii Domnului de la Częstochowa, imagine care era venerată în Polonia, dar şi în Bochnia, pentru a aduce cu ei ceea ce au avut cel mai de preţ, şi anume dragostea faţă de Maica Domnului.

Cu privire la revopsirea sau estomparea parţială a icoanei iniţiale, nu a fost cu siguranţă o consecinţă a politicii imperiului austriac, şi mai ales a împăratului Iosif al II-lea, care în secolul al XVIII-lea, a încercat să fie cristocentric, nefiind de acord cu aprofundarea cultului marian, sistând pelerinajele din tot imperiul austriac, ceea ce a dus inevitabil la dispariţia mişcării peregrine în unele regiuni din vestul Galiţiei. Printr-un decret imperial a anulat toate tipurile de asociaţii religioase şi aşa-zisele "frăţii" religioase , deşi politica habsburgă a avut o altă desfăşurare în ceea ce priveşte Bucovina, deoarece aici s-a permis crearea în spiritul absolutismului renascentist noi fundaţii bisericeşti, printre care se numără şi biserica zidită la Cacica.

Este cunoscut faptul că primul preot care s-a îngrijit de coloniştii mineri a fost pr. Jacób Bogdanowicz, la origine era armean din Stanisławów, care a crescut într-un moment în care oraşul său natal, era vizitat de numeroşi pelerini din întreaga mitropolie de Lemberg, pentru a venera icoana miraculoasă a Maicii Domnului Plină de har (Łaskawa) situată în Biserica Neprihănitei Zămisliri, astfel revopsirea icoanei Maicii Domnului de la Cacica ar fi putut rezulta ca urmare a dorinţei parohului de atunci după modelul icoanei menţionat mai sus, lucru care a dus la estomparea semnelor de pe chipul Mariei atât de caracteristice pe chipul Maicii Domnului de la Częstochowa. De remarcat este faptul că, atât mantia Maicii Domnului, cât şi coroanele de deasupra chipului Mariei şi al pruncului Isus, aplicate pe icoana miraculoasă de la Cacica, sunt similare cu cele aplicate pe icoana miraculoasă de la Częstochowa cu precădere în secolul al XVIII-lea dar şi mai târziu, păstrând în linii mari aceleaşi caracteristici până în zilele noastre.

În ciuda multor neclarităţi, în prezent, nu există nici o îndoială că icoana care este amplasată în altarul principal al bazilicii din Cacica este o copie după icoana Maicii Domnului de la Częstochowa, confecţionată în cadrul şcolii poloneze de pictură din secolul al XVIII-lea, ceea ce nu diminuează atât valorile artistice şi mai ales cele religioase ale icoanei, şi deschide o perspectivă matură pentru viitoarea conservare şi pentru o protecţie adecvată, dar mai ales pentru dezvoltarea şi apariţia unor noi forme de cult în acest sanctuar din Bucovina, în Dieceza de Iaşi, în România, precum şi la nivel internaţional.

Pr. Alfons-Eugen Zelionca

lecturi: 80.