Mesajul Sfântului Părinte Benedict al XVI-lea cu ocazia celei de-a 47-a Zi Mondială a Comunicaţiilor Sociale

Reţelele sociale: porţi de adevăr şi de credinţă; noi spaţii de evanghelizare

12 mai 2013

12 mai 2013

Iubiţi fraţi şi surori,

În apropierea Zilei Mondiale a Comunicaţiilor Sociale din 2013, doresc să vă propun câteva reflecţii despre o realitate tot mai importantă care se referă la modul în care comunică persoanele între ele astăzi. Aş vrea să mă opresc să analizez dezvoltarea reţelelor sociale digitale care contribuie la apariţia unei noi "agora", a unei noi pieţe publice şi deschise în care persoanele împărtăşesc idei, informaţii, opinii şi unde, în afară de asta, pot să ia viaţă noi relaţii şi forme de comunitate.

Aceste spaţii, când sunt valorizate bine şi cu echilibru, contribuie la favorizarea formelor de dialog şi de dezbatere care, dacă sunt realizate cu respect, atenţie faţă de privacy, responsabilitate şi dedicare pentru adevăr, pot să întărească legăturile de unitate între persoane şi să promoveze în mod eficient armonia familiei umane. Schimbul de informaţii poate să devină adevărată comunicare, legăturile pot să se maturizeze în prietenie, conexiunile pot să faciliteze comuniunea. Dacă network-urile sunt chemate să realizeze această mare potenţialitate, persoanele care participă la ele trebuie să se străduiască să fie autentice, pentru că în aceste spaţii nu se împărtăşesc numai idei şi informaţii, ci în ultimă instanţă se comunică pe ele însele.

Dezvoltarea reţelelor sociale cere angajare: persoanele sunt implicate în construirea de relaţii şi în găsirea prieteniei, în căutarea de răspunsuri la întrebările lor, în distracţie, dar şi în faptul de a fi stimulaţi intelectual şi în împărtăşirea competenţelor şi cunoştinţelor. Network-urile devin astfel, tot mai mult, parte din însuşi ţesutul societăţii deoarece unesc persoanele pe baza acestor necesităţi fundamentale. Reţelele sociale sunt, aşadar, alimentate de aspiraţii înrădăcinate în inima omului.

Cultura acestor social network şi schimbările în formele şi în stilurile comunicării pun provocări angajante pentru cei care vor să vorbească despre adevăr şi despre valori. Adesea, aşa cum se întâmplă şi pentru alte mijloace de comunicare socială, semnificaţia şi eficacitatea diferitelor forme de exprimare par determinate mai mult de popularitatea lor decât de importanţa şi validitatea lor intrinsecă. Apoi, popularitatea este frecvent legată mai degrabă de celebrităţi sau de strategii convingătoare decât de logica argumentării. Uneori, glasul discret al raţiunii poate să fie dominat de zgomotul informaţiilor excesive şi nu reuşeşte să trezească atenţia, care în schimb este rezervată celor care se exprimă în manieră mai convingătoare. Social media au nevoie, aşadar, de angajarea tuturor celor care sunt conştienţi de valoarea dialogului, a dezbaterii raţionale, a argumentării logice; de persoane care încearcă să cultive forme de discurs şi de exprimare care fac apel la cele mai nobile aspiraţii ale celui care este implicat în procesul comunicativ. Dialogul şi dezbaterea pot să înflorească şi să crească şi atunci când se conversează şi se iau în serios cei care au idei diferite de ale noastre. "Fiind constatată diversitatea culturală, trebuie făcut în aşa fel încât persoanele nu numai să accepte existenţa culturii celuilalt, ci să aspire şi să fie îmbogăţite de ea şi să-i ofere ceea ce au bun, adevărat şi frumos" (Discurs la întâlnirea cu lumea culturii, Belém, Lisabona, 12 mai 2010).

Provocarea pe care network-urile sociale trebuie s-o înfrunte este aceea de a fi cu adevărat inclusive: atunci ele vor beneficia de participarea deplină a credincioşilor care doresc să împărtăşească mesajul lui Isus şi valorile demnităţii umane, pe care învăţătura sa le promovează. De fapt, credincioşii simt tot mai mult că dacă vestea bună nu este făcută cunoscută şi în domeniul digital, ar putea să fie absentă în experienţa multora pentru care acest spaţiu existenţial este important. Domeniul digital nu este o lume paralelă sau pur virtuală, ci este parte din realitatea zilnică a multor persoane, în speciale a celor mai tineri. Network-urile sociale sunt rodul interacţiunii umane, însă ele, la rândul lor, dau forme noi dinamicilor comuniunii care creează raporturi: o înţelegere atentă a acestui domeniu este deci precondiţia pentru o prezenţă semnificativă în cadrul ei.

Capacitatea de a folosi noile limbaje este cerută nu atât pentru a fi în pas cu timpurile, ci tocmai pentru a permite bogăţiei infinite a evangheliei să găsească forme de exprimare care să fie în măsură să ajungă la minţile şi inimile tuturor. În domeniul digital, cuvântul scris este adesea însoţit de imagini şi sunete. O comunicare eficace, asemenea parabolelor lui Isus, cere implicarea imaginaţiei şi a sensibilităţii afective a celor pe care vrem să-i invităm la o întâlnire cu misterul iubirii lui Dumnezeu. De altfel, ştim că tradiţia creştină este din totdeauna bogată în semne şi simboluri: mă gândesc, de exemplu, la cruce, la icoane, la imaginile Fecioarei Maria, la iesle, la vitraliile şi la picturile din biserici. O parte consistentă a patrimoniului artistic al umanităţii a fost realizată de artişti şi muzicieni care au încercat să exprime adevărurile credinţei.

Autenticitatea credincioşilor în network-urile sociale este scoasă în evidenţă de împărtăşirea izvorului profund al speranţei lor şi al bucuriei lor: credinţa în Dumnezeul bogat în milostivire şi în iubirea revelată în Cristos Isus. Această împărtăşire constă nu numai în expresia explicită de credinţă, ci şi în mărturie, adică în modul în care se comunică "alegeri, preferinţe, evaluări care să fie profund coerente cu evanghelia, chiar şi atunci când nu se vorbeşte despre ea în formă explicită" (Mesajul pentru Ziua Mondială a Comunicaţiilor Sociale 2011). Un mod deosebit de semnificativ de a da mărturie va fi voinţa de a ne dărui pe noi înşine altora prin disponibilitatea de a ne implica răbdători şi cu respect în întrebările lor şi în îndoielile lor, în drumul de căutare a adevărului şi a sensului existenţei umane. Apariţia în reţelele sociale a dialogului cu privire la credinţă şi la faptul de a crede confirmă importanţa şi relevanţa religiei în dezbaterea publică şi socială.

Pentru cei care au primit cu inimă deschisă darul credinţei, răspunsul cel mai radical la întrebările omului cu privire la iubire, adevăr şi semnificaţia vieţii - probleme care nu sunt deloc absente în network-urile sociale - se află în persoana lui Isus Cristos. Este natural ca acela care are credinţa să dorească s-o împărtăşească, cu respect şi sensibilitate, cu aceia pe care-i întâlneşte în domeniul digital. Însă, în definitiv, dacă împărtăşirea evangheliei din partea noastră este capabilă să dea roade bune, atingerea inimilor are loc mereu graţie forţei proprii a cuvântului lui Dumnezeu, mai înainte de orice efort al nostru. Încrederea în puterea acţiunii lui Dumnezeu trebuie să depăşească mereu orice siguranţă pusă pe utilizarea mijloacelor umane. Şi în domeniul digital, unde este uşor să se ridice glasuri cu tonuri prea aprinse şi conflictuale şi unde uneori senzaţionalul riscă să prevaleze, suntem chemaţi la un discernământ atent. Şi amintim, în această privinţă, că Ilie a recunoscut glasul lui Dumnezeu nu în vântul puternic şi vijelios, nici în cutremur sau în foc, ci în "sunetul de linişte adâncă" (1Rg 19,11-12). Trebuie să ne încredem în faptul că dorinţele fundamentale ale omului ale omului de a iubi şi de a fi iubit, de a găsi semnificaţie şi adevăr - pe care însuşi Dumnezeu le-a pus în inima fiinţei umane - menţin şi femeile şi bărbaţii din timpul nostru mereu şi oricum deschişi la ceea ce fericitul cardinal Newman numea "lumina tandră" a credinţei.

Social network-urile, în afară de a fi instrument de evanghelizare, pot să fie un factor de dezvoltare umană. De exemplu, în unele contexte geografice şi culturale unde creştinii se simt izolaţi, reţelele sociale pot întări sentimentul unităţii lor efective cu comunitatea universală a credincioşilor. Reţelele facilitează împărtăşirea resurselor spirituale şi liturgice, făcând persoanele în măsură să se roage cu un revigorat sentiment de proximitate faţă de cei care mărturisesc aceeaşi credinţă a lor. Implicarea autentică şi interactivă cu întrebările şi îndoielile celor care sunt departe de credinţă, trebuie să ne facă să simţim necesitatea de a alimenta cu rugăciunea şi reflecţia credinţa noastră în prezenţa lui Dumnezeu, precum şi caritatea noastră activă: "Dacă aş vorbi limbile oamenilor şi ale îngerilor, dar nu aş avea iubire, aş deveni o aramă sunătoare sau un chimval zăngănitor" (1Cor 13,1).

Există reţele sociale care în domeniul digital îi oferă omului de astăzi ocazii de rugăciune, meditaţie sau împărtăşire a cuvântului lui Dumnezeu. Însă aceste reţele pot deschide porţile şi spre alte dimensiuni ale credinţei. De fapt, multe persoane descoperă, tocmai graţie unui contact care a avut loc iniţial on line, importanţa întâlnirii directe, a experienţelor de comunitate sau chiar de pelerinaj, elemente mereu importante în drumul credinţei. Încercând să facă evanghelia prezentă în domeniul digital, noi putem să invităm persoanele să trăiască întâlniri de rugăciune sau celebrări liturgice în locuri concrete cum sunt bisericile sau capelele. N-ar trebui să fie lipsă de coerenţă sau de unitate în exprimarea credinţei noastre şi în mărturia noastră adusă evangheliei în realitatea în care suntem chemaţi să trăim, fie ea fizică, fie ea digitală. Când suntem prezenţi pentru alţii, în orice mod, noi suntem chemaţi să facem cunoscută iubirea lui Dumnezeu până la marginile pământului.

Mă rog ca Duhul lui Dumnezeu să vă însoţească şi să vă lumineze mereu, în timp ce vă binecuvântez din inimă pe voi toţi, aşa încât să puteţi fi cu adevărat crainici şi martori ai evangheliei. "Mergeţi în toată lumea şi predicaţi evanghelia la toată făptura" (Mc 16,15).

Vatican, 24 ianuarie 2013, sărbătoarea Sfântului Francisc de Sales

Benedict al XVI-lea

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu