Scrisoare pastorală

Seminarul, inima Diecezei de Iaşi şi inima inimii noastre

Anul acesta, în ziua de 29 septembrie, Biserica locală de Iaşi trăieşte un nou şi binecuvântat moment: jubileul de 125 de ani de la deschiderea Seminarului "Sfântul Iosif", pentru ca tânăra Dieceză de Iaşi să aibă proprii seminarişti şi preoţi indigeni, care, cunoscând limba, cultura şi obiceiurile locale, să desfăşoare o activitate pastorală mai bogată, atât de mult aşteptată de vrednicii credincioşi din estul Carpaţilor.

Fericitul episcop, care a dorit şi a reuşit să deschidă acest Seminar, a fost Nicolae Iosif Camilli, evenimentul petrecându-se la scurt timp după numirea sa ca episcop şi păstor al noii episcopii (27 iunie 1884), de către marele papă Leon al XIII-lea.

În felul acesta, dorinţa de veacuri a celorlalţi misionari din Vicariatul Apostolic al Moldovei, de a avea un Seminar, o casă de formare pentru clerul indigen, se transforma în realitate.

Era un început curajos, care ca orice început nu a fost uşor, şi nici lipsit de griji din partea noului episcop. Dar marea dorinţă şi convingerea profundă a păstorului dedicat misiunii sale, Nicolae Iosif Camilli, ca şi îndemnul primit de la papa Leon al XIII-lea, au fost încununate de succes.

"Voinţa papei este voinţa lui Dumnezeu", avea să declare păstorul diecezei în scrisoarea pastorală despre Seminar (26 iulie 1893) adresată preoţilor şi credincioşilor Diecezei de Iaşi, iar pentru împlinirea acestei voinţe, deşi era sărac şi lipsit de mijloacele necesare, binecuvântat de papa, s-a pus la lucru şi a cheltuit până la ultimul ban, dotând Seminarul cu cele necesare. Cu un efort deosebit, a avut mângâierea de a deschide Seminarul "Sfântul Iosif" pentru cei dintâi trei seminarişti.

Un număr mic, l-am putea chiar numi simbolic, dar un număr ce ne poate duce cu gândul, iertaţi îndrăzneala, la începuturi, la Dumnezeu cel întreit care a făcut ca totul să crească cu harul şi lucrarea sa dumnezeiască şi să se mărească fără încetare. Acest început a fost aşezat sub ocrotirea sfântului Iosif, ocrotitorul celei mai sfinte familii din istorie.

Despre un astfel de mod de lucru al lui Dumnezeu ne vorbeşte însuşi Isus, când ne cheamă să admirăm împărăţia lui Dumnezeu, asemănată cu un grăunte de muştar, un bob mic, care conţine în el un proiect ce creşte, până în veşnicie.

Apoi le-a spus: "Cu ce să asemănăm împărăţia lui Dumnezeu sau prin ce parabolă să o reprezentăm? Este ca un grăunte de muştar, care, atunci când este semănat în pământ, este mai mic decât toate seminţele de pe pământ, dar după ce a fost semănat creşte şi devine mai mare decât toate plantele şi face ramuri înalte, aşa încât păsările cerului se pot adăposti la umbra lui" (Mc 4,30).

Când ne gândim la începutul Seminarului din 29 septembrie 1886, nu putem vedea oare aceeaşi imagine a grăuntelui de muştar, care încet, încet a crescut, cu toate vitregiile timpului, ca un mare pom, o adevărată instituţie, o adevărată şcoală, prin care au trecut şi s-au adăpostit la umbra altarului şi a crucii şi în şcoala iubirii divine peste 600 de elevi dornici să-l cunoască pe Isus, iar mai târziu să-l facă cunoscut ca martori ai iubirii sale, mulţi dintre ei ajungând să fie preoţi şi apostoli ai timpurilor noastre.

Când am celebrat şi rememorat cei o sută de ani de la publicarea primei scrisori pastorale despre Seminar de către episcopul Nicolae Iosif Camilli din 26 iulie 1893, scrisoare în care el prezenta bucuria existenţei primului Seminar diecezan în Iaşi, adresam preoţilor, seminariştilor, credincioşilor noştri, o scrisoare pastorală evocativă, iar spre sfârşit subliniam un gând, pe care vreau să-l reiau şi astăzi despre Seminarul din Iaşi şi rolul său. Iată cuvintele de atunci: "Avem, aşadar, în istoria Bisericii noastre o mare moştenire, graţie proniei cereşti, graţie patronului nostru, sfântul Iosif. Germenul de atunci a crescut. Cei trei seminarişti sunt acum 350 (azi 225 la Iaşi şi Bacău,) gata să ducă în lume darul Preoţiei şi flacăra credinţei. Nu e meritul nostru, este în schimb datoria şi obligaţia noastră de a păstra, a conserva şi a face să crească şi să se desăvârşească această operă, grădina sacră a diecezei - Seminarul din Iaşi. Este lucrul cel mai de preţ pe care-l avem. Ne place să spunem şi să repetăm şi noi cu sfântul Pius al X-lea şi ar fi bine să devină o sfântă realitate între toţi fiii Bisericii noastre: Seminarul este inima inimii noastre".

Avem ocazia, acum, la popasul celor 125 de ani de istorie, să retrăim bucuria unei constatări şi convingeri; avem un dar ceresc, o comoară şi un testament de la episcopul nostru Nicolae Iosif Camilli, o bogăţie inestimabilă, ocrotită de ceilalţi vrednici episcopi, Dominic Jaquet, Mihai Robu, Anton Durcovici, Marcu Glaser, Petru Pleşca, precum şi de ceilalţi păstori şi rectori. Suntem chemaţi să o ocrotim, să o iubim şi să o îmbogăţim, nu atât cu umilele noastre puteri, ci cu ajutorul şi ocrotirea lui Isus, păstorul suprem, a Maicii Preacurate, a sfântului Iosif şi a patronilor cereşti, spre slava atotputernicului Dumnezeu, spre cinstea înaintaşilor noştri, dar mai ales spre bucuria seminariştilor noştri şi a bravilor şi vrednicilor credincioşi din Moldova şi din România.

Sfinţiile voastre, dragi seminarişti şi persoane consacrate, iubiţi credincioşi,

Retrăind şi celebrând cu bucurie marele eveniment al celor 125 de ani de la înfiinţarea Seminarului de către veneratul episcop Nicolae Iosif Camilli, şi voind să marcăm cum se cuvine acest act de profundă trăire de credinţă şi iubire, în colaborare cu Institutul Teologic Romano-Catolic de Iaşi,

declarăm anul academic 2011-2012
An Jubiliar al Seminarului

şi stabilim pentru acest aniversar câteva celebrări şi manifestări oficiale:

- ziua de 29 septembrie 2011 va fi o zi specială de rugăciuni în Seminarul nostru, ca şi în întreaga dieceză, iar seara la ora 18:30, în catedrala "Preasfânta Fecioară Maria, Regină" din Iaşi vom celebra sfânta Liturghie de mulţumire şi un Te Deum. La sfârşitul sfintei Liturghii va fi prezentată lucrarea jubiliară: "125 de ani de la înfiinţarea Seminarului catolic din Iaşi", a pr. Alois Moraru;

- la 1 octombrie 2011 va avea loc deschiderea oficială a noului an academic 2011-2012, la sediul Institutului Teologic Romano-Catolic Iaşi, la ora 10:00, prin celebrarea sfintei Liturghii pontificale cu participarea tuturor părinţilor profesori, a personalului administrativ şi a preoţilor din Iaşi şi din împrejurimi, în prezenţa invitaţilor şi a credincioşilor sosiţi din alte localităţi. Acest act se va înscrie în programul celebrărilor destinate anului jubiliar ca un prilej de comuniune, cu cei care ne-au deschis paginile de istorie pe care noi suntem datori a le continua;

- ziua de 26 noiembrie 2011, momentul când se împlinesc 55 de ani de la redeschiderea secţiei române a Institutului Teologic Romano-Catolic la Iaşi, o vom dedica mulţumirii şi rugăciunilor faţă de providenţa divină pentru harul ce ni l-a făcut de a ne întoarce în casa noastră, de unde seminariştii au fost constrânşi să plece în exil. Acest lucru a fost posibil prin grija venerabilului episcop Petru Pleşca, un mare iubitor al Seminarului;

- ziua de 10 decembrie, când vom comemora 60 de ani de la moartea episcopului martir dr. Anton Durcovici, păstorul care şi-a dat viaţa pentru poporul credincios al Diecezei de Iaşi, va fi un nou moment pentru întâlnirea în spirit cu cel care a devenit simbolul rectorului şi maestrului de caractere, care a ştiut să dea cea mai curajoasă mărturie de jertfă iubitoare şi care şi-a petrecut cea mai mare parte din viaţă printre seminarişti.

- ziua Sfântului Toma de Aquino (28 ianuarie 2012) cu academia tomistă obişnuită după metoda practicată de şcoala părinţilor iezuiţi, cei dintâi formatori în Seminarul episcopului Nicolae Iosif Camilli din Iaşi;

- 19 martie 2012: celebrarea patronului Seminarului, Sfântul Iosif, sub ocrotirea căruia a fost aşezat chiar de la început;

- 29 iunie 2012: consacrarea de preoţi şi noi păstori de suflete, pentru care a fost întemeiat Seminarul "Sfântul Iosif" în Iaşi.

Aceste şi alte momente speciale vor constitui pentru profesori şi seminarişti ocazii fericite de aducere aminte de momentul înfiinţării Seminarului, casa de formare şi pregătire a celor ce vor să-l cunoască pe Isus şi să-l urmeze printre oamenii zilelor noastre.

Împreună cu episcopul nostru auxiliar Aurel, încredinţăm părintelui rector şi tuturor profesorilor acest proiect aniversar cu propunerile menţionate şi cu încurajarea noastră.

Îndreptăm către seminarişti apelul nostru părintesc: să descopere în istoria Seminarului din Iaşi programul marelui preot, Cristos, pentru pregătirea viitorilor săi colaboratori şi prieteni, apostolii lumii de azi.

Cu binecuvântarea noastră părintească şi cu speranţa multor bucurii şi împliniri.

Ca toţi să fie una!

Iaşi, 20 septembrie 2011

Petru Gherghel, episcop

lecturi: 24.