Editura "Sapientia": Trei noi titluri

Editura "Sapientia" anunţă apariţia colecţiei în cinci volume Le colonne dell'infinito. I santi ed i beati proclamati da Giovanni Paolo II, îngrijită de Fabian Doboş. Colecţia apare în în formatul 21x30 şi poate fi procurată de la orice librărie catolică din ţară la preţul de 300 lei.

La 1 mai 2011, în cadrul unei Liturghii solemne, papa Benedict al XVI-lea l-a declarat fericit pe predecesorul său, Ioan Paul al II-lea, în timpul pontificatului căruia Vaticanul a devenit o adevărată "fabrică" de sfinţi şi fericiţi, datorită celor 482 de canonizări şi 1.341 de beatificări, pe care fericitul papă le-a făcut în cei peste 27 ani de pontificat, mai mult decât toţi predecesorii săi la un loc.

Printre multitudinea de sfinţi şi fericiţi proclamaţi de fericitul papă îi amintim pe: Maximilian Kolbe, Tereza de Calcutta, Edith Stein, Padre Pio, Ieremia Valahul, Pius al IX-lea, Ioan al XXIII-lea etc., fără a mai enumera victimele atâtor persecuţii anticreştine din preasângerosul secol al XX-lea, în care s-au văzut născându-se şi dispărând "ciuma cenuşie" sau nazismul, "ciuma roşie" sau comunismul, doctrine devenite veritabile "fabrici" de martiri şi mărturisitori ai credinţei în Cristos. Merită să amintim aici nume ca Maximilian Maria Kolbe, franciscan polonez care a ales să se sacrifice, în numele iubirii pentru Cristos, în locul unui tată de familie în lagărul de concentrare de la Auschwitz, sau Edith Stein, călugăriţă carmelită cunoscută şi ca Tereza Benedicta a Crucii, martirizată în camerele de gazare naziste din cauză că era evreică. Şi lista ar putea continua.

Cum să trecem cu vederea atâţia martiri ai comunismului, cum ar fi cardinalul croat Stepinac, sau episcopul bulgar Bossilkov, sau martirii greco-catolici ucraineni care au refuzat, din iubire pentru numele lui Cristos, să-şi renege credinţa.

Au fost atâţia sfinţi şi fericiţi proclamaţi de Ioan Paul al II-lea care şi-a dedicat viaţa slujirii aproapelui, dintre care îi amintim pe Maica Tereza, pe Alois Scrosoppi sau Filip Smaldone. Alţii, chemaţi la treapta episcopală, s-au dedicat cu zel păstoririi turmei încredinţate, fiind suficient să-l amintim aici pe "Papa cel Bun", Ioan al XXIII-lea. Într-o lume în care valoarea vieţii este tot mai mult desconsiderată, papa Wojtyla a ştiut să propună lumii exemple care au dat mărturie despre acest dar minunat al Tatălui ceresc.

Nu putem trece cu privirea nici figura unicului sfânt fiu al meleagurilor noastre, fratele Ieremia, pe care Ioan Paul al II-lea l-a declarat fericit, după un proces de beatificare care dura deja de aproape patru secole.

Pentru a face cunoscute vieţile acestor sfinţi şi fericiţi, Editura "Sapientia" propune colecţia "Le colonne dell'infinito. I santi ed i beati proclamati da Giovanni Paolo II". Colecţia cuprinde cinci volume şi a fost îngrijită de părintele Fabian Doboş, doctor în istorie.

Primul volum începe cu o prefaţă a cardinalului Stanislaw Dziwisz, arhiepiscop mitropolit de Cracovia, secretar al papei Ioan Paul al II-lea, care aminteşte cuvintele fericitului papă din scrisoarea sa apostolică "Novo millenio ineunte": "Perspectiva în care trebuie să se plaseze orice înaintare pastorală este cea a sfinţeniei (...) În realitate, a aşeza programul pastoral sub semnul sfinţeniei este o alegere plină de consecinţe. Înseamnă a exprima convingerea că, dacă Botezul este o adevărată intrare în sfinţenia lui Dumnezeu prin inserarea în Cristos şi locuirea Duhului său, ar fi un contrasens în mulţumirea cu o viaţă mediocră, trăită sub semnul unei etici minimaliste şi a unei religiozităţi superficiale (...) Acest ideal de perfecţiune nu trebuie să se confunde cu un fel de viaţă extraordinară, practicată numai de unele genii ale sfinţeniei. Căile sfinţeniei sunt multe şi adaptate la vocaţia fiecăruia" (nr. 30-31).

Urmează o prefaţă a PS Petru Gherghel, episcop de Iaşi, care dezvoltă şi subliniază importanţa, în cadrul Bisericii, a communio sanctorum. În continuare, este inserat un studiu introductiv semnat de părintele Wilhelm Dancă, rector al Institutului Teologic Romano-Catolic "Sf. Iosif" din Iaşi, cu titlul "Ioan Paul al II-lea a crezut în sfinţi", având patru părţi: "Sfinţii în viaţa tânărului Karol Wojtyla", "Sfinţii sunt persoane umane", "Sfinţii reprezintă forţa Bisericii", "Sfinţii sunt modele de imitat", în concluzie, axându-se pe legătura dintre fostul Papă Ioan Paul al II-lea şi actualul Papă Benedict al XVI-lea şi pe continuitatea operei şi doctrinei celui dintâi în prima scrisoare enciclică a celui de-al doilea, "Deus caritas est".

După acest studiu, urmează introducerea părintelui Fabian Doboş, în care dezvoltă ideea de vocaţie universală la sfinţenie şi explică cine sunt sfinţii şi care este scopul prezentei colecţii. În continuarea acestui prim volum sunt redate biografiile sfinţilor şi fericiţilor, în ordine alfabetică, de la litera A la litera E, printre care Adolf Kolping, care a propus o alternativă creştină problemei sociale, mult mai realistă decât cea marxistă.

În al doilea volum, sunt parcurse biografiile sfinţilor şi fericiţilor de la litera F la litera K, aici meritând a fi menţionată Faustina Kowalska, călugăriţă misionară, căreia îi datorăm devoţiunea faţă de Divina Îndurare.

Al treilea volum cuprinde biografiile sfinţilor şi fericiţilor, de la litera L la M. În al patrulea volum sunt redate biografiile acestora de la litera N la litera Z.

Pentru o utilizare mai practică a colecţiei, volumul al V-lea reprezintă o serie de indici, mai întâi alfabetic, al sfinţilor şi fericiţilor, apoi un indice pe continente şi ţări, iar în continuarea acestora un indice cronologic al beatificărilor Sfântului Părinte Ioan Paul al II-lea. La sfârşitul volumului se află vasta bibliografie folosită.

Având aspectul unui dicţionar, această lucrare a avut ca bază cartea lui Andreas Resch, "I beati di Giovanni Paolo II", biografiile sfinţilor şi fericiţilor de pe situl oficial al Sfântului Scaun şi omiliile papei cu ocazia beatificărilor şi canonizărilor ce au fost celebrate în Vatican sau în alte locuri. Aşa cum spune autorul în introducere "am preferat să nu complicăm textul acestei vaste cărţi cu note de subsol, încât aceasta nu reprezintă o lucrare pentru specialişti, ci un sprijin spiritual pentru creştinii care vor să urmeze calea sfinţeniei".

Mulţumesc lui Dumnezeu că mi-a permis să beatific şi să canonizez în aceşti ultimi ani numeroşi creştini şi printre ei mulţi laici, care s-au sfinţit în condiţiile cele mai obişnuite de viaţă ("Novo millenio ineunte", nr. 31).

*

Editura "Sapientia" anunţă apariţia cărţii 100 de puncte fierbinţi din Istoria Bisericii. Cartea apare în colecţia "Istoria Bisericii", în formatul 17x24, are 392 pagini şi poate fi procurată de la orice librărie catolică din ţară la preţul de 25 lei.

La 12 martie 2000, papa Ioan Paul al II-lea cerea iertare pentru greşelile făcute de către Biserică şi de către membrii ei de-a lungul celor două mii de ani de existenţă, la câteva zile după ce Comisia Teologică Internaţională publicase, la 7 martie 2000, documentul "Memorie şi reconciliere: Biserica şi greşelile trecutului". Acest eveniment, survenit cu ocazia Jubileului Anului Sfânt 2000, este de o importanţă majoră în istoria Bisericii, întrucât marile obiecţii aduse creştinismului de astăzi nu mai sunt de ordin filozofic, ci vizează direct istoria acestei instituţii, obiecţii care dezarmează adesea pe orice creştin. Tentaţia de a reduce istoria Bisericii doar la pagini întunecoase, într-o epocă secularizată, este foarte mare. Totuşi, Biserica rămâne slujitoarea unui proiect extraordinar cât priveşte omul şi lumea şi este singura care astăzi poate să-i dea un suflet.

Pentru a răspunde unei provocări a timpurilor, Editura "Sapientia" propune cartea "100 de puncte fierbinţi din Istoria Bisericii", o colecţie de articole adunate de studenţii din cadrul grupului "Résurrection", care prezintă 100 de subiecte tratate în mod sintetic, cu o cronologie precisă, o apreciere istorică ce ţine cont de ultimele cercetări, cu întrebări care conduc la meditaţie. Cartea a fost tradusă din limba franceză de părintele Ioan Bişog.

Primele şase capitole ale cărţii precizează condiţiile şi limitele acestei lucrări. Restul lucrării propune episoade cunoscute şi mai puţin cunoscute, a căror alegere a fost arbitrară. Au fost alese perioade tulburi ale istoriei Bisericii şi probleme delicate. În schimb, afirmaţiile făcute sunt o mărturie curajoasă despre credinţa pe care marii autori o nutresc cu privire la Biserică.

Fiecare articol este împărţit în cinci paragrafe: "Datele", care furnizează datele şi evenimentele esenţiale ale momentului propriu-zis supus analizei; "Evenimentul", care are drept obiectiv plasarea acestuia în contextul său istoric, descriind liniile de forţă ale derulării sale; "Problematica", în care este exprimată aprecierea teologică cea mai adecvată problemelor supuse analizei; "Întrebări", care îi permit cititorului să-şi prelungească meditaţia, stimulându-l la comparaţii extraordinare, şi "Bibliografie", care oferă cititorului mijlocul de a se informa asupra problemei.

Articolele sunt aranjate în ordine cronologică, fiind împărţite în perioade, precum "Originile Bisericii", "Timpul persecuţiilor", "Secolul de fier", "Renaşterea şi Reforma protestantă", "Timpul revoluţiilor", "Secolul al XX-lea" etc.

Printre temele expuse se enumeră: "De la apostoli la episcopi" (creşterea comunităţilor şi creşterea membrilor ierarhiei odată cu moartea apostolilor: Biserica reprezintă o creştere organică), "Biserica şi sinagoga" (discrepanţa dintre creştinismul timpuriu şi tradiţiile religioase iudaice, cu toate că există o continuitate profundă cu tradiţia Vechiului Testament), "Criza gnostică" (necesitatea unui crez, care să facă explicite afirmaţiile esenţiale ale credinţei şi care să servească pentru evitarea oricărei interpretări reductive), "Prestigiul succesorului lui Petru" (rolul papei în Biserică, principiul petrin al lui Leon cel Mare), "Conciliul împotriva papei" (criza papalităţii în timpul Conciliului de la Konstanz), "Sfârşitul statului pontifical" (înverşunarea papei Pius al IX-lea în menţinerea puterii sale politice şi scăderea puterii civile a papei), "Începuturile ecumenismului" (impulsul dat de Ioan al XXIII-lea, de Conciliul al II-lea din Vatican şi de Paul al VI-lea efortului de refacere a unităţii Bisericii) etc.

Redăm un citat din introducerea cărţii, pentru a înţelege mai bine scopul acestei cărţi:

"Echipa Résurrection reia formula care a consacrat-o: 100 puncte tratate în mod sintetic, în general, pe două pagini, cu o cronologie precisă, o apreciere istorică ce ţine cont de ultimele cercetări, întrebări care conduc la meditaţie şi cu o bibliografie la zi. Niciun manual de istorie nu va ajuta să meditaţi şi să promovaţi mai bine o nouă metodă de analiză a trecutului instituţiei fondate de Cristos decât aceste 100 de puncte fierbinţi ale grupului de cercetători".

*

Editura "Sapientia" anunţă apariţia cărţii Părintele Ioan Ciuraru. Un apostol neobosit al lui Cristos, scrisă de Fabian Doboş. Cartea apare în colecţia "Magistra vitae", în formatul 13x20, are 100 pagini şi poate fi procurată de la orice librărie catolică din ţară la preţul de 4 lei.

"În epoca Internetului, apariţia unei broşuri despre un preot care a iubit cărţile religioase mai mult decât propria viaţă ar putea să pară un lucru fără sens, un eşec total. Cu toate acestea, am preferat să riscăm şi să aşezăm pe hârtie câteva momente importante din viaţa şi activitatea acestui mare iubitor de cărţi".

Astfel se deschide noua carte apărută la Editura "Sapientia", "Părintele Ioan Ciuraru. Un apostol neobosit al lui Cristos", scrisă de părintele Fabian Doboş, care încearcă "să trezească în cititor, pe de o parte, interesul faţă de jertfa pe care înaintaşul a făcut-o pentru menţinerea credinţei creştine în poporul român, iar, pe de altă parte, doreşte să-l propună pe părintele Ioan Ciuraru ca model pentru toţi aceia care cred şi pun în practică proverbul: Ai carte, ai parte".

În începutul cărţii, PS Petru Gherghel scrie un cuvânt de omagiu către părintele Ioan Ciuraru, amintind cele spuse la celebrarea funeraliilor acestuia din 10 aprilie 1996. În acest omagiu, se foloseşte de cuvintele sfântului Paulin de Nola: "Ipse Dominus Hostia omnium sacerdotum est qui victima sui sacerdotii et sacerdos suae victimae fuit", subliniind faptul că în viaţa, opera şi moartea părintelui Ciuraru s-au împlinit şi verificat, într-un mod exemplar, aceeaşi realitate: "părintele Ioan fiind cu adevărat preot şi jertfă, preot care a celebrat zilnic jertfa mântuirii potrivit cu alegerea şi misiunea primită din ziua hirotonirii, oferindu-se, în acelaşi timp, pe sine însuşi ca jertfă, aşa cum a făcut-o Marele Preot care l-a chemat şi l-a uns cu Duhul său cel Sfânt".

În continuarea cărţii, se află biografia părintelui Ioan Ciuraru. El s-a născut pe 13 ianuarie 1940 în satul Valea Mică, comuna Gheorghe Doja, judeţul Bacău. În 1954 este admis la Şcoala de Cantori din cadrul Institutului Teologic din Alba-Iulia. După redeschiderea Seminarului din Iaşi, în 1956, se întoarce alături de colegii săi în Moldova pentru a-şi continua studiile teologice. La 26 iunie 1966 este sfinţit preot de către episcopul Petru Pleşca. Între anii 1966 şi 1969 a fost vicar la Oituz. În 1969 a fost numit paroh de Siret, unde a lucrat până în 1973, când a fost transferat la Institutul Teologic Romano-Catolic "Sfântul Iosif" din Iaşi, ca administrator şi profesor. Între anii 1977 şi 1989 a fost paroh de Buzău. A lucrat ca redactor la revista "Actualitatea creştină" între anii 1989 şi 1992. În perioada 1992-1994 a lucrat ca vicar parohial la Butea. În anul 1994 s-a pensionat, întorcându-se însă ca paroh de Buzău, unde a murit la 7 aprilie 1996.

După biografia sa, au fost inserate mărturii ale colegilor săi, dar şi ale unor membri ai familiei sale, fiind caracterizat ca: "Un om deosebit" (pr. Grigore Duma), "Un preot sfânt" (pr. Anton Alecu), "Un adevărat frate" (Elena, sora mai mare a părintelui), "Un preot atipic" (pr. Claudiu Dumea), "Un om al lui Dumnezeu" (pr. Daniel Cimpu) etc.

La sfârşitul cărţii se află o anexă care cuprinde testamentul părintelui Ioan Ciuraru, precum şi câteva notiţe ale acestuia şi câteva fotografii.

"Aceste puţine pagini scrise în amintirea părintelui Ioan Ciuraru doresc să readucă în prim plan imaginea unui apostol autentic al lui Cristos". Cartea se adresează tuturor celor care vor să cunoască mai bine istoria celor care şi-au riscat viaţa pentru a menţine credinţa în Cristos, printre care se enumeră şi acest preot "slujitor, jertfitor".

"Mulţumesc lui Dumnezeu că m-a chemat la existenţă şi mântuire, dăruindu-mi harul sfintei Preoţii. Îi cer iertare pentru toate păcatele. Vreau să trăiesc şi să mor ca adevărat fiu al Bisericii Catolice, pe care am iubit-o cu pasiune, chiar dacă uneori am fost stângaci sau socotit duşman al ei. Acelaşi lucru îl las în testament credincioşilor şi, mai ales, preoţilor: să iubească Biserica. Iert pe toţi şi-i rog pe toţi pe care i-am supărat să mă ierte" (din testamentul părintelui Ciuraru).

* * *

Le colonne dell'infinito. I santi ed i beati proclamati da Giovanni Paolo II,
Fabian Doboş, Ed. "Sapientia", 2011, ISBN 978-973-8980-82-2, 21x30 cm, Vol. I: A-E, 580 pagini; Vol. II: F-K, 558 pagini; Vol. III: L-M, 514 pagini; Vol. IV: N-Z, 450 pagini; Vol. V: Indici, 146 pagini; total 300 lei

100 de puncte fierbinţi din Istoria Bisericii,
Ed. "Sapientia", 2011, ISBN 978-606-578-009-5, 17x24 cm, 392 p., 25 lei

Părintele Ioan Ciuraru. Un apostol neobosit al lui Cristos,
Fabian Doboş, Ed. "Sapientia", 2011, ISBN 978-606-578-012-5, 13x20 cm, 100 p., 4 lei

* * *

Aceste materiale, în limita stocului disponibil, pot fi procurate prin comandă (cu plata taxelor poştale aferente expedierii):

Din Librăria "Presa Bună":

• prin poştă: Librăria "Presa Bună", Bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, 26; 700064-Iaşi
• prin telefon şi WhatsApp: 0770.477.565: de luni până vineri, între orele 9.00 şi 19.00; duminica, între orele 10.00 şi 18.00
• prin e-mail: libraria@ercis.ro
• prin Internet: www.ercis.ro/libraria

* * *

Vă invităm să accesaţi pagina "Noutăţi editoriale" pe www.ercis.ro

lecturi: 46.