Roman (ACT): L-am însoţit pe Cristos pe drumul crucii

În Duminica Floriilor (17 aprilie 2011), după o traditie sănătoasă şi plină de credinţă, tinerii din zona Roman, împreună cu mulţi copii şi adulţi din satul Săbăoani şi din împrejurimi, s-au întâlnit la capela din Izvoarele (Răchiteni), la ora 14.00, pentru a se uni în rugăciune prin devoţiunea Căii Sfintei Cruci.

O zi binecuvântată, o zi frumoasă, ce a adunat aproximativ 350 de tineri din 9 parohii din jurul Romanului: Răchiteni, Adjudeni, Butea, Gherăieşti, Săbăoani, Roman "Fericitul Ieremia Valahul", Roman "Sfânta Tereza Roman", Roman "Isus Bunul Păstor" şi Pildeşti.

Înainte de a începe Calea Sfintei Cruci, fiecare parohie a oferit celorlalte parohii participante câte un simbol, un mic cadou de suflet cu ocazia apropierii sărbătorii Învierii Domnului Cristos.

Deoarece în acest an, Sfântul Părinte, de fericită amintire, Ioan Paul al II-lea va fi beatificat la 1 mai, pr. Iulian Roca, asistent spiritual al tinerilor din zona Roman, a propus spre rugăciune şi meditaţie, pe lângă scenele pătimirii lui Cristos pe drumul Calvarului, şi scene din viaţa lui Ioan Paul al II-lea.

După cântecul de început, La picioarele crucii, pr. Iulian a rostit rugăciunea de început, invitând pe toţi participanţii să privească cu credinţă spre pătimirea Mântuitorului: Azi când în jurul nostru oamenii suferă şi mor, prin ei şi prin suferinţa lor, tot Cristos este acela care se jerfeşte pentru mântuirea lumii, deoarece Calea Crucii este calea vieţii, iar noi, tinerii, nu trebuie să uităm niciodată acest lucru. De aceea, Doamne Isuse Cristoase, dorim ca aici să ne rugăm împreună şi să medităm mai profund calea vieţii noastre, urmând Calea Crucii. Dorim să ne oprim, să medităm şi să ne rugăm în faţa acestor staţiuni pentru a-ţi cere puterea de a fi mai buni şi a ne ajuta în urmarea vocaţiei noastre: aceea de a fi tineri creştini ai acestui timp.

La fiecare statiune, un tânăr a citat câte un pasaj din Sfânta Scriptură, iar meditaţiile au fost citite de câte unul sau doi reprezentanţi din fiecare parohie.

Cred că gândul tuturor celor care au participat la acest moment de interiorizare a credinţei şi a ceea ce a făcut Dumnezeu pentru noi pe drumul Calvarului, a fost acesta: privim la cruce şi mintea se îndreaptă spre el, Cristos pironit pe cruce, spre Cristos răstignit, biciuit, şi dorim ca luminaţi fiind de el, să înţelegem ce reprezintă crucea. Desigur, ştim că alături de Maria, mama lui dar şi a noastră, cea pe care am invocat-o la sfârşitul fiecărei staţiuni, vom înţelege cel mai bine lecţia de pedagogie divină oferită spre edificarea noastră.

Acolo, sub Cruce, împreună cu Cristos, am înţeles mai bine că jertfa Crucii este compendiul vieţii lui Isus, este centrul vieţii Bisericii şi esenţa vieţii creştine.

La sfârşitul acestei Căi a Sfintei Cruci s-a intonat cântecul Ce minune va fi, cu speranţa că şi noi vom fi aleşii, apostolii Domnului, dacă vom împlini cuvântul său: Dacă vrea cineva să vină după mine, să se lepede de sine să-şi ia Crucea şi să mă urmeze, şi ne vom bucura împreună cu el la ospăţul său ceresc.

Doamne Isuse, cu umilinţă, îţi mulţumim pentru lumina şi harurile primite în această zi .

Bianca Balint

lecturi: 22.