Un semnal clar

Scrisoare apel pentru creştinii persecutaţi

O scrisoare către baroneasa Catherine Ashton, Înalt Reprezentant pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate al Uniunii Europene, pentru a cere ca "problema apărării libertăţii religioase a creştinilor în lume să fie introdusă pe ordinea de zi a întâlnirii miniştrilor de externe din UE, programată pentru data de 21 februarie 2011. Scrisoarea a fost trimisă de Bisericile din Europa de diferite tradiţii creştine (catolică, ortodoxe, protestante, anglicane şi vetero-catolice) la încheierea întâlnirii anuale a Comitetului Unit al CCEE (Consiliul Conferinţelor Episcopale Europene) şi KEK (Conferinţa Bisericilor din Europa), care s-a desfăşurat la Belgrad între 18-20 februarie 2011, având ca temă contribuţia creştinilor la identitatea naţională şi la integrarea europeană.

Creştinii persecutaţi. La întâlnirea de la Belgrad, reprezentanţii Bisericilor din Europa au vorbit şi despre libertatea religioasă afirmând că ea "reprezintă un drept şi o valoare pe care orice societate democratică ar trebui să fie gata să o apere şi să o promoveze". În acest spirit, membrii Comitetului Unit au decis să redacteze şi să trimită o scrisoare baronesei Catherine Ashton în care au cerut ca "să fie oferit şi un semnal clar referitor la deciziile cu privire la politicile comune care să demonstreze angajarea Uniunii Europene în apărarea libertăţii religioase pentru credincioşii din toate religiile în toată lumea". "Referinţa la persecuţia creştinilor, a cărei urgenţă apare evidentă în faţa recentelor evenimente (îndeosebi în Orientul Mijlociu şi în Irak) - scriu responsabilii Bisericilor creştine din Europa - nu poate să fie uitată sau îngropată de politici abstracte şi neconcludente. Ţările occidentale care au raporturi speciale cu zone în care este atestată persecuţia ar trebui să demonstreze angajarea lor concretă în apărarea celor care sunt persecutaţi din cauza credinţei, de oricare credinţă ar fi vorba". Dedicată temei contribuţiei creştinilor la identitatea naţională şi la integrarea europeană, la întâlnire - se citeşte în comunicat - "a reieşit convingerea că orice fiinţă umană este înzestrată cu o demnitate care nu este negociabilă. Această demnitate îi derivă din faptul că a fost creată după imaginea lui Dumnezeu, care este ea însăşi o comuniune de Persoane". "De aceea, persoana umană nu este limitată la dimensiunea individuală, ci este părtaşă chiar intrinsec de dimensiunea socială". "Pentru acest motiv - afirmă reprezentanţii Bisericilor creştine - libertatea religioasă nu poate să însemne izolarea dimensiunii religioase la viaţa privată".

Ecumenismul. Printre temele aflate în centrul întâlnirii de la Belgrad este ecumenismul. "Ca şi creştini - se citeşte în comunicatul final - avem o contribuţie specifică de oferit în Europa, şi ne dorim ca ecumenismul, ca loc de întâlnire între tradiţii, comunităţi şi persoane, să poată continua să se dezvolte şi să mărturisească angajarea creştinilor în menţinerea mereu vie a iubirii care ne face să-l urmăm pe Isus, pentru a putea deveni constructori ai păcii adevărate, care îşi are rădăcinile sale în inimile popoarelor şi naţiunilor". Ecumenismul - afirmă participanţii - "trebuie văzut ca un spaţiu de întâlnire şi de dialog atât la nivel personal cât şi între comunităţile care vor să întreprindă un drum spre o unitate mai profundă, un drum care implică identitatea înrădăcinată în fiecare şi care ne permite să descoperim darurile celorlalţi. Acest lucru cere o convertire continuă. Fără toate acestea, unitatea Bisericii va rămâne mereu o aspiraţie irealistă".

Anul acesta se împlinesc 10 ani de când s-a semnat Charta Oecumenica (22 aprilie 2001). Institutul ecumenic din Universitatea din Friebourg (Elveţia) va organiza o întâlnire la 9 mai 2011 cu tema "Comuniunea eclezială în Europa".

Criza economică şi rromii. La Belgrad s-a vorbit şi despre criza economică subliniind că "fără solidaritate şi alte valori pe care experienţa creştină ne permite să le descoperim şi să le păstrăm, Europa nu va putea obţine niciodată o dezvoltare integrală. Ar fi corect de afirmat că această criză economică a pus ţările noastre în faţa provocării de a trebui să alegem între protecţionism şi solidaritate. Suntem convinşi că numai atunci când suntem siguri de propria identitate suntem în măsură să recunoaştem valoarea celuilalt şi importanţa legăturilor care promovează ajutorul reciproc". Aşadar, Europa are nevoie şi de contribuţia creştinilor. "Credinţa ne ajută să iubim identitatea noastră şi pe cei la care aparţinem şi, în acelaşi timp, deschide inimile noastre spre ceilalţi şi ne încurajează să întreprindem toate iniţiativele necesare pentru a putea merge în întâmpinarea tuturor celor care se află în necesitate". Referitor la prezenţa rromilor în Europa de Est, CCEE şi KEK au decis să demareze un proces comun de reflecţie asupra situaţiei rromilor care provin din ţările membre ale UE (Slovacia, Ungaria, România şi Bulgaria). "Acest proces - spun ei la CCEE şi la KEK - va fi însoţit de experţi şi va fi menit să promoveze iniţiative concrete care permit, pe de o parte, o integrare mai bună a lor în ţara lor de origine şi, pe de altă parte, de a modifica percepţia eronată care prea des există în privinţa lor în Europa".

(După agenţia SIR, luni 21 februarie 2011)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 10.