Iaşi: Corul catedralei în turneu în Germania

... Am învăţat că muzica poate coborî o fărâmă din rai pe pământ şi poate urca, pentru o secundă, o fărâmă de pământ în rai...

În perioada 17-27 iunie 2009 s-a desfăşurat un turneu în Germania al corului catedralei romano-catolice "Sfânta Fecioară Maria, Regină" din Iaşi, un turneu pe care nu-l vom uita niciodată, care ne-a îmbogăţit spiritual, ne-a adus bucurie, satisfacţie şi, nu în ultimul rând, o fărâmă de dragoste de Dumnezeu. Au trecut câteva zile, dar în inimi încă ne mai bate emoţia fiecărui concert, fiecărui loc minunat pe care l-am vizitat, fiecărui cuvânt frumos pe care l-am auzit...

Cum a început? De câţiva ani, corul catedralei abordează un repertoriu cu pretenţii, pe care puţine coruri de amatori îndrăznesc să-l atace, iar nivelul la care a ajuns, prin ajutorul şi strădania membrilor lui, sub conducerea pr. Florin Spătariu, îl numără printre corurile reprezentative pentru cultura ieşeană. După concertele reuşite ale corului, în minunata catedrală care ne adăposteşte inimile ca o mamă iubitoare, profesori ai Universităţii de Arte şi cunoscători în domeniul muzical, au întrebat de ce nu îndrăznim să ne facem cunoscuţi şi în afara diecezei sau chiar peste graniţă. Şi, cum harul lui Dumnezeu lucrează prin oameni, în urma unei Liturghii duminicale la care a participat şi pr. Dominik Trautner, călugăr benedictin la renumita mănăstire Münsterschwarzach din Germania, corul mare a primit invitaţie oficială în vederea susţinerii unor concerte în unele dintre cele mai frumoase oraşe ale Bavariei. Desigur, invitaţia era o provocare pentru noi toţi; de aceea repetiţiile ce au urmat nu au fost deloc uşoare. "Trebuie să ne ridicăm la nivel de profesionişti!" era motoul care ne motiva...

Aşadar, după câteva luni de repetiţii intense, cu mari emoţii şi hotărâre, încredinţându-ne sfintei Fecioare pe noi, drumul şi cântarea noastră, am plecat spre meleaguri străine, pentru a duce un mesaj: Dumnezeu ne vorbeşte prin muzica pe care ne-a dăruit-o, iar noi putem fi apostoli prin cântarea noastră.

Turneul avea să fie un adevărat maraton, pentru că aveam de cântat aproape în fiecare zi, în locaţii importante şi, mai ales, în faţa unui public cunoscător. Pentru a ne ridica la standardul pe care cu toţii ni-l doream, părintele dirijor a avut grijă sa întregească echipa cu un grup de instrumentişti, alcătuit din tineri interpreţi ieşeni, care au dat dovadă de un profesionalism şi o seriozitate de excepţie. Cei 18 instrumentişti ne-au bucurat prin compania lor, ne-au încântat cu muzica lor, şi, nu în ultimul rând, au devenit prietenii noştri. O parte dintre ei, şi anume partida de corni, reprezentată de fraţii Aftaragaci, Bogdan Antoane şi Paul Patraş au avut o prestaţie aparte printr-un repertoriu deosebit din creaţia muzicală bavareză, repertoriu care a încântat publicul german.

Repertoriul concertelor din turneu a cuprins lucrări din creaţia compozitorilor Händel (Coronation Anathems), Mozart (Regina Coeli, Jubilate Deo, Sancta Maria, Laudate Dominum din Vesperae), F.M. Bartholdy (Der Psalm 42 "Wie der Hirsch"), H. László (Jubilate Deo), H.L. Hassler (So nimm denn meine Hände), F. Spătariu (Missa Petrina) şi alte creaţii de muzică populară germană şi română. Am fost întâmpinaţi de un public deosebit de primitor, cu inima deschisă pentru a asculta acorduri divine şi cu sufletul dispus de a se lăsa pentru o oră înălţat doar către Dumnezeu.

Din programul turneului aş dori să amintesc câteva momente care ne-au rămas în suflet. Mai întâi, momentul în care am făcut o comemorare la Bad Deutsch-Altenburg în cinstea episcopului Anton Durcovici, pentru care ne rugăm în continuare sa fie ridicat la cinstea altarelor; aici am fost primiţi cu mare căldură şi ospitalitate de părintele Pavel Balint, preot al diecezei noastre, care slujeşte în localitatea Bad Deutsch-Altenburg şi căruia îi mulţumim din suflet pentru seara pe care ne-a oferit-o. A doua zi, am avut marea onoare şi bucurie de a vizita catedrala din Passau, în care am luat parte la un concert dat la cea mai mare orgă din lume. Tot aici, talentatul organist al catedralei, Octavian Bişoc, cel care susţine fiecare Liturghie în catedrala noastră din Iaşi, a avut bucuria şi marea şansă să cânte pe această orgă într-o sonoritate splendidă. Inima ni s-a umplut de bucurie, de divinitatea muzicii, de credinţă şi mulţumire faţă de Dumnezeu.

Sâmbătă, 20 iunie, în localitatea Abtswind (lângă Würzburg) a avut loc o serată germano-română cu participarea a trei coruri, unde s-au interpretat creaţii muzicale sacre şi laice din repertoriul german, românesc şi internaţional; atmosfera a fost extraordinară, ne-am simţit ca fraţii, cântând pe aceeaşi scenă împreună, români şi germani, conduşi de un singur dirijor, care era şi compozitorul melodiei. Publicul a fost mai mult decât încântat, mai ales doamna Barbara Stamm, ministru a Bavariei, o veche şi devotată prietenă a Diecezei de Iaşi.

Luni, 22 iunie, am avut un program comemorativ în cimitirul eroilor din oraşul Bayreuth, unde am cântat pentru eroii germani şi români deopotrivă. Acolo, alături de reprezentantul Asociaţiei pentru Îngrijirea Mormintelor Eroilor din cele două războaie mondiale din Bayreuth, părintele Lucian Farcaş a rostit un cuvânt de învăţătură îndemnându-ne să fim încrezători că, indiferent din ce ţară, în ce limbă şi pentru care eroi ne rugăm, Dumnezeu îşi îndreaptă ochii spre noi şi ne ascultă rugăciunea.

Am avut ocazia de a cânta în câteva catedrale monumentale, în cadrul Liturghiei; aşa a fost la Würzburg, în catedrala (Dom) "St. Kilian" şi în biserica "Sf. Mihail "(Michaelskirche") din München, unde am interpretat lucrări din repertoriul lui F.M. Bartholdy, G.F. Händel, W.A. Mozart şi Missa Petrina, compusă de pr. Florin Spătariu. Programul nostru a avut succes, iar credincioşii ne-au felicitat din toată inima cu aplauze.

Obiectul principal al turneului au constituit, desigur, concertele. Ele au fost cele care ne-au dat emoţii mari, bucurii deosebite şi aprecieri sincere. Biserica evanghelică "St. Jakob" din oraşul Nürnberg a găzduit primul concert (duminică, 21 iunie), apoi Schlosskirche din Bayreuth (luni, 22 iunie) şi biserica protestantă din localitatea Castell, lângă Würzburg (marţi, 23 iunie). Sentimentul trăit pe scenă, în faţa oamenilor este minunat; dar sentimentul de a fi în biserică, în faţa oamenilor şi de a cânta despre dragostea nemărginită a lui Dumnezeu este de o încărcătură deosebită, este divin..... Te înalţă şi te înnobilează; pentru că stă în responsabilitatea acelui "tot" de pe scenă, format din 55 de oameni, să aducă măcar o fărâmă în plus de credinţă în inima fiecărui ascultător din public. Şi faptul că fiecare din noi, în timp ce se cânta Alleluia, cu bucurie, emoţie şi credinţă, conştientiza că prin muzica aceea ne unim cu cei din faţa noastră în Cristos, ne-a împlinit...

Totodată, pe parcursul acestor zile minunate, am vizitat şi locuri deosebite precum oraşul natal al lui Mozart, Salzburg, unde am simţit pe fiecare stradă vibraţiile muzicii, opera Wagner din Bayreuth care ne-a încântat cu un spectacol de muzică şi lumină, primăria din Bayreuth, unde domnul primar a ţinut să ne salute personal cu multă prietenie şi multe alte locuri frumoase. Nici drumul nu a fost greu, pentru că am avut bucuria de a cunoaşte doi oameni deosebit de responsabili, în persoana celor doi şoferi, care ne-au dus în siguranţă în locuri frumoase (pentru aceasta, mii de mulţumiri domnilor şoferi şi companiei de transport), iar traseul a fost mereu întreţinut de imagini deosebite, filme muzicale, concerte din mari săli ale lumii, urmărite pe dvd, iar, pentru înălţarea minţii şi prin rugăciune, părintele Lucian Farcaş ne-a ţinut zilnic un cuvânt de învăţătură, pe marginea parabolei "Fiului risipitor", a rugăciunii Tatăl nostru şi a expresiei "În centrul fiecărei acţiuni stă omul". Aş vrea să amintesc în mod deosebit, frumuseţea şi calda primire a mănăstirii Münsterschwarzach din Germania, mai întâi prin invitaţia părintelui Trautner Dominic şi apoi prin asigurarea cazării în cea mai mare parte a şederii noastre pe pământ bavarez.

Amintim în rugăciune pe binefăcătorii materiali ai desfăşurării turneului: pr. Dominik Trautner, care a lansat invitaţia, Episcopia Romano-Catolică, în persoana celor doi binefăcători, ep. Petru Gherghel şi ep. Aurel Percă, pr. paroh Iosif Dorcu şi pr. Alois Fechet, conducerea catedralei din Würzburg şi München, Asociaţia pentru Îngrijirea Mormintelor Eroilor din cele două războaie mondiale din Bayreuth. Un nume pe care până acum nu l-am amintit este cel al domnului Valentin Treml, care s-a ocupat sistematic de organizarea acestui turneu, investind efort, bunăvoinţă, dăruire, finanţe, interes necondiţionat şi multe altele pe care le ştie numai el. Menţionez ca domnul Valentin Treml face parte din corul catedralei de câţiva ani, timp în care s-a apropiat şi s-a ataşat foarte mult de corişti, devenind de-al nostru. Vine cu mult drag şi dăruire la cor, la fel cum în Germania merge la repetiţiile celor două coruri care au participat la serata româno-germană; îl iubim, îl respectăm şi cu toţii îi aducem calde mulţumiri şi recunoştinţă pentru tot ce a făcut pentru noi. De asemenea, întregul colectiv doreşte să mulţumească celui ce a lucrat cot la cot cu noi sistematic, repetiţie de repetiţie şi, nu doar atât, cel care ne ţine uniţi, care a ştiut să ne organizeze, a dat atât de mult din timpul său pentru a ieşi un produs finit atât de apreciat; este vorba despre părintele Florin Spătariu, pe care îl apreciem, îl admirăm şi ne rugăm pentru el, ca Dumnezeu, cu harul său să-l ţină în continuare alături de noi, de muzică şi să-i inspire gândul cu muzică divină.

Ce am învăţat? Mai întâi am învăţat că împreună, atunci când există bunăvoinţă, muncă, strădanie şi dăruire, toate acestea se pot transforma într-o operă de neuitat. Am învăţat că renunţând la orgolii, supărări şi dispute, oamenii se pot înţelege foarte bine; că aşa cum spunea cineva din orchestră la sfârşitul turneului - dacă la început grupul vesel era format din cinci-şase oameni din jurul meu, acum pot spune ca grupul vesel, de care m-am ataşat este format din 55 de oameni, de la cel de pe primul scaun până la cel din ultima banchetă; dar, mai mult decât orice, am învăţat că muzica poate deschide porţi, poate rupe graniţe, poate uni oamenii, poate înfrăţi pe cei ce nu se cunosc, poate împăca pe cei certaţi, poate coborî o fărâmă din rai pe pământ şi ne poate urca pentru o secundă, în rai...

Mulţumim lui Dumnezeu pentru cele zece zile minunate!!!

Andreea Chinez

lecturi: 20.