Roma: Audienţă generală şi întrevedere particulară

Papa Benedict al XVI-lea a dedicat lui Pseudo-Dionisie Areopagitul audienţa generală de miercuri, 14 mai 2008, din Piaţa "Sfântul Petru". Cu această ocazie, papa a adresat un salut în limba română seminariştilor greco-catolici de la Cluj şi a avut o întrevedere cu PS Petru Gherghel.

Papa a dedicat cateheza lui Pseudo-Dionisie Areopagitul, un teolog din secolul al VI-lea după Cristos, a cărui mistică - a afirmat - poate constitui astăzi un model pentru dialogul cu religiile asiatice.

"Acesta - a afirmat papa - plecând de la «teologia negativă» care ştie să spună despre Dumnezeu înainte de toate ceea ce «nu este», s-a situat ca mediator între gândirea greacă a epocii şi mistica creştină în faza de formare. În timp ce susţinătorii primei forme de gândire, prin argumentaţii subtile, urmăreau să adapteze misterele lui Dumnezeu la logica umană, Pseudo-Dionisie, respingând o atare metodă, ajunge să afirme că prin teologia negativă credinciosul reuşeşte să cunoască mai bine pe Dumnezeu în forma teologiei simbolice, unde speculaţia cedează pasul contemplaţiei, iar cunoaşterea, experienţei.

Experienţa unei creaturi care înţelege cu inima creatorul său: Fiind creatura o laudă a lui Dumnezeu, teologia lui Pseudo-Dionisie devine o teologie liturgică: Dumnezeu se găseşte, mai presus de toate, nu doar reflectând; şi liturgia nu este ceva construit de noi, ceva inventat pentru a face o experienţă religioasă în timpul unei perioade de timp; ea înseamnă a cânta împreună în corul creaturilor şi a intra în însăşi realitatea cosmică. Şi tocmai astfel liturgia, în aparenţă doar bisericească, se lărgeşte şi se extinde, devine uniunea noastră cu limbajul tuturor creaturilor. El spune: «nu se poate vorbi despre Dumnezeu în mod abstract; a vorbi despre Dumnezeu este întotdeauna - el afirmă folosind un cuvânt grecesc - un hymnein, o cântare pentru Dumnezeu cu marele cântec al creaturilor, care se reflectă şi se concretizează în lauda liturgică». Este ceea ce propune mistica, întocmai, care de la Pseudo-Dionisie a primit un puternic impuls şi mare autoritate. Atât de mare, încât, de pildă, sfântul Bonaventura, celebrul biograf al sfântului Francisc, a scos din acel mod de abordare, schema pentru a înţelege mai bine mistica sărăcuţului:

Ce este această experienţă, Bonaventura a văzut-o în sfântul Francisc: este experienţa unui drum foarte umil, foarte realist, zi de zi, este această păşire cu Cristos, acceptând crucea sa. În această sărăcie şi în această umilinţă, în smerenia ce se trăieşte şi în dimensiunea bisericească, există o experienţă, o trăire a lui Dumnezeu care e mai înaltă decât cea care se dobândeşte prin reflecţie: în ea, atingem realmente inima lui Dumnezeu.

Deci - a observat papa - în acest mod de a proceda stă şi «noua actualitate» a lui Pseudo-Dionisie: Astăzi există o nouă actualitate a lui Dionisie Areopagitul: el apare ca un mare mediator în dialogul modern dintre creştinism şi teologiile mistice ale Asiei, a căror notă caracteristică stă în convingerea că nu se poate spune cine este Dumnezeu; despre El se poate vorbi numai în forme negative; despre Dumnezeu se poate vorbi doar cu «nu», şi numai intrând în această experienţă a lui «nu» se ajunge la el. Şi aici se vede o apropiere între gândirea Areopagitului şi cea a religiilor asiatice: el poate fi astăzi un mediator aşa cum a fost între spiritul grec şi evanghelie. Se vede astfel că dialogul nu acceptă superficialitatea. Tocmai atunci când cineva intră în profunzimea întâlnirii cu Cristos se deschide şi spaţiul vast pentru dialog. Când unul întâlneşte lumina adevărului, îşi dă seama că este o lumină pentru toţi; dispar polemicile şi devine posibil a înţelege unul pe altul sau cel puţin a vorbi unul cu altul, a se apropia".

În cadrul audienţei, papa a făcut şi un apel în favoarea victimelor cutremurului de pământ, care în ziua de 12 mai a ras la sol multe oraşe din China, mai ales în provincia Sichuan, provocând grave pierderi, şi i-a invitat pe toţi să se unească în rugăciune pentru toţi aceia care au pierdut viaţa.

Între saluturile în diferite limbi, Benedict al XVI-lea, a adresat un salut şi în limba română: "Adresez un călduros salut pelerinilor români, în mod particular Seminarului Greco-Catolic din Cluj. Asigurându-vă pe voi şi pe toţi conaţionalii voştri că vă port în rugăciunile mele, invoc asupra fiecărui dintre voi binecuvântarea mea apostolică".

La audienţa generală a fost prezent şi PS Petru Gherghel, episcop de Iaşi, aflat la Roma cu ocazia Adunării Plenare a Consiliului Pontifical pentru Pastoraţia Migranţilor şi Itineranţilor. La sfârşit, a fost primit de papa pentru un salut personal, alături de ceilalţi episcopi prezenţi.

În cadrul întrevederii, PS Petru Gherghel a mulţumit papei pentru apelul la înţelegere lansat la timpul oportun, în atmosfera de tensiune iscată de prezenţa imigranţilor români. Este vorba de recentele luări de poziţie ale unor oficiali de seamă ai Sfântului Scaun, dar şi de apelul de mare nobleţe al papei ca relaţiile dintre imigranţi şi populaţia locală să fie călăuzite de spiritul acelei înalte civilizaţii morale care este rodul valorilor spirituale şi culturale ale fiecărui popor şi ţară.

(Radio Vatican, 14 mai 2008)

lecturi: 20.