Interviu despre Scrisoarea papei către catolicii chinezi

Raphaela Schmid, expert în relaţiile dintre China şi Vatican, a acordat un interviu agenţiei Zenit despre scrisoarea papei Benedict către catolicii chinezi, despre semnificaţia documentului pentru Biserica din China şi pentru guvernul chinez. Schmid, director al Institutului Becket pentru Libertatea Religioasă, a scris şi regizat recent documentarul "Dumnezeu în China. Lupta pentru libertatea religioasă".

• Ce l-a determinat pe papa Benedict să scrie acest text către chinezi?

Primul motiv din spatele scrisorii a fost cardinalul Joseph Zen Ze-kiun: de când papa Benedict l-a ridicat la rangul de cardinal, acest prelat a fost un susţinător neobosit al catolicilor chinezi în faţa Curiei Romane. Când Beijingul a consacrat episcopi în mod ilegal în anul 2006, după o perioadă de îmbunătăţire a relaţiilor diplomatice, Vaticanul a fost luat prin surprindere, iar cardinalul Zent a considerat că trebuie să se regândească politica faţă de China, care să fie apoi comunicată cu claritate, pentru a nu se mai repeta aşa ceva. Astfel, la întâlnirea din ianuarie a.c. de la Roma s-au discutat aceste probleme şi a apărut ideea unei scrisori papale.

• Care este cel mai important element al scrisorii?

În primul rând faptul că există: catolicii chinezi au o scrisoare adresată lor, scrisă de papa. Ea va servi la testarea atât de trâmbiţatei deschideri faţă de Roma a Bisericii oficiale. Este bună şi pentru catolicii reconciliaţi - 90% dintre episcopii consacraţi ilegitim în China şi-au rezolvat ulterior relaţia cu Roma - pentru a-i încuraja pe credincioşi să se roage pentru papa la Liturghia de duminică.

• Există vreo indicaţie despre percepţia de până acum a scrisorii?

Înainte să apară scrisoarea, oficialii guvernului i-au chemat pe episcopii catolici din Biserica recunoscută legal să participe la o întâlnire pentru a se da un răspuns comun, răspuns care se pare că este: nu faceţi nimic. Ştirile de astăzi ne spun că scrisoarea nu a fost amintită la Liturghiile de duminică, şi că vicepreşedintele Asociaţiei Patriotice a dat de înţeles că nu va distribui scrisoarea. El a spus însă că oamenii sunt liberi să ia documentul de pe internet dacă doresc. Ceea ce se pare că se şi întâmplă: am luat legătura cu catolici din Biserica nerecunoscută de guvern, care au spus că au citit-o deja. Există o puternică mişcare în Biserica de la suprafaţă în favoarea comuniunii cu Roma, după cum o arată şi o declaraţie a episcopului auxiliar de Shanghai: "Fără mandat de la Roma oamenii nu vor accepta un episcop". Îmi imaginez deci că, independent de directivele ierarhiei catolice, credincioşii vor merge online după document. Rămâne să vedem în ce măsură guvernul chinez va restricţiona accesul: există unele rapoarte conform cărora siturilor chineze catolice cu sediul în China li s-a permis iniţial să publice scrisoarea, după care ar fi fost forţate să o retragă.

• Reprezintă cumva scrisoarea papei o schimbare dramatică în politica Vaticanului? Ce anume schimbă scrisoarea?

Au existat unele confuzii pe această temă în primele reacţii ale presei. Scrisoarea actuală anulează unele drepturi date în anul 1981 printr-o scrisoare a cardinalului Agnelo Rossi, pe atunci prefect al Congregaţiei pentru Evanghelizarea Popoarelor. La acel moment, Sfântul Scaun, datorită problemelor de comunicare, dăduse episcopilor loiali din China "dreptul foarte special" de a consacra episcopi fără să anunţe în prealabil Roma, datorită pericolului pe care îl reprezenta comunicarea cu Roma. Într-o eră a emailului şi telefoanelor mobile, comunicarea cu Roma nu mai este atât de dificilă, astfel că acele drepturi speciale nu îşi mai au sensul. Rămâne în vigoare principiul conform căruia consacrările ilegitime conduc automat la excomunicare, conform canonului 1382. Episcopii numiţi de sau reconciliaţi cu Roma sunt însă pe deplin valizi şi legitimi. Episcopii numiţi fără mandat papal şi care nu şi-au reconciliat relaţiile cu Roma sunt ilegitimi: ei pot administra sacramentele în mod valid, dar ilicit. Catolicii, în lipsa altor variante, pot primi sacramentele de la ei cum le-ar primi de exemplu de la clerul ortodox, neaflat de asemenea în comuniune cu Roma.

• Scrisoarea critică sau condamnă pe cineva?

În scrisoare, papa Benedict arată o deosebită înţelegere faţă de situaţiile dificile ale unor preoţi sau episcopi, şi că lipsa de libertate religioasă în China este un factor ce îngreunează în mod special luarea deciziilor. Dar papa este categoric atunci când este vorba de instituţii precum Conferinţa Episcopală a Bisericii de la suprafaţă, organism "ce nu poate să fie recunoscut de Sfântul Scaun" datorită faptul că îi exclude pe episcopii clandestini şi îi include pe episcopii care nu recunosc autoritatea Sfântul Scaun; la fel este cazul cu Asociaţia Patriotică, a cărui statut este "incompatibil cu doctrina Bisericii".

• Ce este Asociaţia Patriotică Catolică?

Asociaţia Patriotică nu este acelaşi lucru cu Biserica Catolică oficială, deşi există o mare suprapunere între cele două; papa se referă la ea ca la o "entitate externă" care uneori "interferează" cu Biserica oficială. Asociaţia Patriotică este o organizaţie înfiinţată de guvern în 1957, cu scopul declarat de implementare a "principiilor independenţei şi autonomiei, autoconducerii şi administrării democratice a Bisericii". Acestea sunt principiile pe care scrisoarea le numeşte categoric ca "incompatibile cu doctrina catolică".

• Li se cere catolicilor din China să se înscrie în Asociaţia Patriotică Catolică?

În trecut, preoţilor şi episcopilor li se cerea să intre în organizaţie dacă doreau să îşi practice credinţa deschis şi cu aprobarea guvernului. Nu se mai întâmplă aşa peste tot: episcopul Lucas Li de Fenxiang, de exemplu, a primit aprobarea guvernului fără să fie membru al Asociaţiei Patriotice. Rămâne însă în alte locuri o presiune mare pentru a-i aduce pe episcopi şi preoţi în asociaţie: în anul 2001, un episcop şi secretarul lui au fost arestaţi şi au dispărut timp de aproape o lună, în timp ce 12 preoţi din acea dieceză au fost întemniţaţi şi forţaţi să participe la cursuri de reeducare pentru a-i aduce în Asociaţia Patriotică. Încercarea a fost nereuşită, dar arată puterea Asociaţiei Patriotice. Unul dintre motivele acestei puteri o reprezintă banii: Biroul pentru Afacerile Religioase şi Asociaţia Patriotică au în răspundere proprietăţile confiscate Bisericii. Conform lui Anthony Lam de la Centrul de Studii Duhul Sfânt din Hong Kong, valoarea totală a proprietăţilor şi bunurilor confiscate depăşeşte 130 de miliarde de yuani, adică 17 miliarde de dolari. Doar o parte din venitul adus de aceste proprietăţi este îndreptat spre Biserica oficială.

• Documentul papal nu vorbeşte despre Biserica oficială sau "patriotică", nici despre Biserica clandestină - de ce?

Este adevărat şi nu reprezintă ceva nou. Roma a evitat mereu să vorbească despre o schismă, despre Biserica oficială ca ruptă de Biserica Catolică Universală. Papa face însă o diferenţă între catolicii care colaborează cu guvernul pentru a câştiga privilegiul de a-şi exercita liber credinţa - cu costul acceptării unor episcopi ilegitimi - şi cei care refuză compromisul, fiind aruncaţi drept urmare în catacombe. Dar viitorul acestei distincţii depinde în principal de guvernul chinez şi de progresul libertăţii religioase în China.

După Catholica (03.07.2007)

lecturi: 10.