Iaşi (Xaverianum): "Un loc de şedere şi de muncă în Europa: Cum? Unde? Când?"

La Centrul de Cultură şi Spiritualitate "Xaverianum" din Iaşi în seara de vineri, 20 aprilie 2007, începând cu ora 18.00, s-a desfăşurat o dezbatere pe tema "Un loc de şedere şi de muncă în Europa: Cum? Unde? Când?", organizată de echipa Centrului "Xaverianum" în colaborare cu Centrul Diecezan Caritas.

La dezbatere au participat PS Petru Gherghel, episcop de Iaşi şi responsabil cu pastoraţia migranţilor români în cadrul Conferinţei Episcopale Române, şi comisarul Florin Gavriluţă, reprezentant al Poliţiei de Frontieră Iaşi. Întâlnirea a fost moderată de Claudiu Petrina, coordonator diecezan al proiectului "Porţi de Emigrare Caritas".

În sala de conferinţă a Centrului "Xaverianum" s-au adunat pentru dezbatere atât studenţi, liceeni, persoane consacrate, cât şi persoane care au dorit să afle cum pot munci legal în Europa, care sunt actele de care au nevoie, ce anume trebuie să cunoască pentru a se descurca în străinătate.

Întâlnirea a început cu o prezentare făcută de PS Petru Gherghel, legată de numărul românilor catolici care sunt plecaţi în străinătate la muncă, de impactul pozitiv, dar mai ales cel negativ pe care îl are fenomenul emigraţiei atât în rândul celor plecaţi, dar mai cu seamă în rândul celor rămaşi acasă, făcând referire aici la copii. A mai punctat de asemenea faptul că prin fenomenul emigraţiei România a avut de câştigat, dar şi de pierdut multe valori. "Papa Ioan Paul al II-lea spunea că emigraţia este un dar. Noi am rămas foarte surprinşi când am auzit prima dată aceasta, ştiind cât de mult am suferit din cauza emigraţiei. Fenomenul acesta este un dar pentru că cei care pleacă în emigraţie obţin valori şi, mai mult decât atât, cei are pleacă în emigraţie poartă cu ei valori pe care le împărtăşesc la rândul lor în ţările unde muncesc".

PS Petru Gherghel a vorbit despre greutăţile pe care le întâmpină românii atunci când ajung în străinătate, greutăţi legate de obţinerea unui loc de muncă, de acomodarea cu un nou mediu, o nouă cultură. A subliniat de asemenea faptul că foarte mulţi români sunt apreciaţi în ţările unde muncesc, mai ales cei din domeniul informaticii, al medicinei. "Unii dintre cei mai mari specialişti în computere sunt din România. Românii fac un dar ţărilor unde lucrează prin pregătirea pe care ei o au". Un alt aspect discutat a fost acela al veniturilor pe care românii le trimit în ţară şi care au contribuit şi contribuie la stabilizarea situaţiei economice româneşti.

Exprimându-şi regretul că cei mai mulţi dintre români nu se mai întorc acasă după ce găsesc un loc de muncă în străinătate, PS Petru Gherghel a continuat cu prezentarea unei statistici a numărului de credincioşi romano-catolici din Dieceza de Iaşi, care sunt plecaţi la muncă în afara ţării. "În Italia sunt plecaţi 22544 de credincioşi, cei mai mulţi fiind răspândiţi în Roma, Torino, Verona. În Spania sunt plecaţi 3310, în Grecia - 568, în Irlanda - 877 de credincioşi". Pe lângă aceste ţări PS Gherghel a precizat că români mai sunt în Africa, Albania, Algeria, Arabia Saudită, Austria, Belgia, Brazilia, Danemarca, Elveţia. "Fenomenul este impresionant. S-a creat un fel de dieceză nouă răspândită pe teritoriile unde au ajuns credincioşii noştri. Deoarece vrem să apărăm credinţa şi familia, am trimis în cele mai multe locuri preoţi care să fie alături de credincioşi şi de familiile lor".

Cel de-al treilea moment a constat într-o prezentare a proiectului "Porţi de emigrare Caritas", susţinută de Iudita Iacob, coordonator local al acestui proiect. "Centrul Diecezan Caritas Iaşi încearcă prin programul «Porţi de emigrare Caritas» să ofere o soluţie pentru a scădea rata de emigrare clandestină a cetăţenilor din judeţele Iaşi, Bacău şi Neamţ, să amelioreze efectele negative produse de emigrare, efecte precum: munca la negru, lipsa asigurărilor sociale în ţările de destinaţie, destrămarea familiilor, traficul de fiinţe umane şi traficul de forţă de muncă, ruperea legăturilor cu biserica".

De asemenea au mai fost prezentate şi serviciile pe care Centrul Diecezan Caritas le oferă prin intermediul acestui proiect, servicii precum: acordarea de consultanţă, editarea de materiale informative cu privire la modul cum se poate obţine un loc de muncă legal în alte state, informarea potenţialilor emigranţi asupra riscurilor de a fi contactaţi de traficanţi de forţă de muncă sau traficanţi de fiinţe umane, consiliere şi intermedierea relaţiilor cu organismele guvernamentale care se ocupă de problematica migraţiei.

Următorul moment a fost prezentat de comisarul Gavriluţă, reprezentant al Poliţie de Frontieră Iaşi, care a vorbit despre Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, de modalităţile legale prin care se poate ajunge în străinătate, care sunt procedurile pe care o persoană trebuie să le îndeplinească pentru a nu avea probleme la vamă.

Ultimul moment din cadrul întâlnirii a fost susţinut de Claudiu Petrina care, ajutat de un material în power point, a prezentat celor aflaţi în sala de conferinţă modalităţile prin care se poate obţine un contract de muncă în străinătate.

"Toţi cei care vor să lucreze legal în străinătate o pot face în trei moduri:

1. prin intermediul Oficiului pentru Migraţia Forţei de Muncă,

2. printr-un agent de ocupare a forţei de muncă ce are ca sarcină medierea cetăţenilor români, care solicită să lucreze pe baza ofertelor de locuri de muncă transmise din străinătate de persoane juridice, fizice şi organizaţii patronale şi

3. prin reţeaua virtuala EURES (European Employment Services), o reţea care are ca scop oferirea de informaţii, recomandări şi servicii de recrutare şi plasare a candidaţilor în beneficiul lucrătorilor şi al angajatorilor".

În cadrul prezentării a fost subliniată ideea că lucrătorul migrant trebuie să respecte câteva aspecte importante în momentul în care se hotărăşte să plece la muncă în străinătate, şi anume: să aibă asupra sa o sumă minimă de bani, să se informeze anterior plecării cu privire la procedurile şi documentele referitoare la accesul pe piaţa muncii în ţara de destinaţie, la condiţiile de viaţă şi de muncă de acolo şi, de asemenea, să conştientizeze riscul la care se supune în cazul în care alege migraţia ilegală.

S-a discutat, de asemenea, despre paşii pe care trebuie să îi facă o persoană pentru a pleca în străinătate prin Oficiul pentru Migraţia Forţei de Muncă, despre drepturile şi obligaţiile care îi revin prin contractul de muncă, despre cheltuielile pe care le implică un asemenea contract, precum şi despre modalităţile în care persoana dornică de a munci peste hotare poate beneficia de asigurările sociale din România pe perioada derulării contractului de muncă în străinătate.

Un alt aspect care s-a punctat a fost acela al studierii listei cu ţările care impun restricţii liberului acces al forţei de muncă româneşti pe piaţa muncii europeană.

"?ări precum Irlanda, Italia, Anglia, Germania şi altele impun restricţii, pe când Slovacia, Polonia, Bulgaria nu impun. Secţiunea «Condiţii de viaţă şi de muncă» a portalului EURES pentru mobilitatea forţei de muncă reprezintă un prim reper util pentru obţinerea de informaţii despre situaţia locurilor de muncă. Portalul EURES asistă de asemenea în identificarea posturilor disponibile din 31 de ţări europene, selectând «Căutarea unui loc de muncă». Persoanele care vor să lucreze în străinătate se pot înregistra gratuit în «My EURES» pentru solicitarea unui loc de muncă, unde îşi pot crea un CV pe care să-l pună la dispoziţia angajatorilor înregistraţi şi a consilierilor EURES ce asistă angajatorii în identificarea candidaţilor potriviţi", a precizat Claudiu Petrina.

Spre finalul prezentării, cei aflaţi în sală au fost sfătuiţi ca în cazul în care doresc recomandări personalizate să contacteze un oficiu de ocupare a forţei de muncă local sau regional, unde lucrează un consilier EURES specializat în probleme de mobilitate a forţei de muncă sau să selecteze "Contactaţi un consilier EURES" în cazul în care dispune de un computer şi conexiune la Internet.

După terminarea prezentării realizată de Claudiu Petrina a avut loc un moment de dialog între cei prezenţi în sală şi persoanele de la masa de conferinţă. În cadrul acestui moment s-au pus întrebări, s-au împărtăşit experienţe trăite pe perioada muncii în străinătate, experienţe mai mult sau mai puţin frumoase. S-a discutat despre conştientizarea dificultăţilor pe care le presupune plecarea într-o altă ţară, dificultăţi precum: adaptarea la o nouă cultură, utilizarea unei limbi străine, adoptarea unor sisteme fiscale şi a protecţie sociale necunoscute înainte.

La final Claudiu Petrina a concluzionat spunând: "E bine să fim foarte informaţi înainte de a pleca în străinătate şi să renunţăm la ideea: «Lasă că mă orientez la faţa locului»".

Iulia Benchea

* * *

Surse pentru informare

1. www.migranti.cnet.ro

2. http://ec.europa.eu/youreurope (informaţii privind migrarea într-un alt stat membru)

3. http://ec.europa.eu/employment_social/social_security_schemes/index_en.htm (coordonarea sistemelor de asigurări sociale)

4. http://ec.europa.eu/enlargement/index.htm (informaţii generale privind extinderea)

5. http://ec.europa.eu/europedirect/index_en.htm (întrebări generale privind UE)

6. http://ec.europa.eu/employment_social/legis_en.html (legislaţia comunitară)

7. http://ec.europa.eu/enlargement/countries/acceding_en.htm (textul Tratatului de aderare)

8. http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/site/en/com/2002/com2002_0694en01.pdf (Comunicarea Comisiei din 2002 privind libera circulaţie)

9. http://ec.europa.eu/eures (pentru cautarea unui loc de muncă)

10. www.omfm.ro (Oficiul de Migraţie a Forţei de Muncă)

lecturi: 13.