Să aveţi mereu privirea îndreptată spre Isus Cristos

Sfiinţiile voastre, dragi fraţi şi surori, iubiţi credincioşi,

O dată cu Miercurea Cenuşii începe un timp sacru din anul liturgic, timpul Postului Mare, care ne conduce, săptămână de săptămână, spre momentul suprem al iubirii divine, spre jertfa de pe cruce şi spre măreaţa înviere a Domnului nostru Isus Cristos.

Suntem invitaţi de Sfântul Părinte Benedict al XVI-lea să facem o experienţă forte urmându-l pe Isus, privind la el, răstignit pe cruce, care ne arată iubirea Tatălui, iubirea sa dumnezeiască şi ne învaţă cuvântul său mântuitor.

În programul nostru pastoral, pe care l-am stabilit pentru cel de-al doilea an dedicat Sfintei Scripturi, Oficiul pentru Evanghelizare şi Pastoraţie Biblică, Oficiul pentru Cateheză şi Oficiul pentru Pastoraţia Liturgică şi Sacramente ne-au prezentat un material adecvat prin care putem aprofunda şi mai mult mesajul biblic, având în vedere într-un chip deosebit temele speciale de meditat din Evanghelia după sfântul Luca. Pentru cele şapte săptămâni din Postul Mare ne bucurăm să avem cele şapte teme recomandate pentru cateheze şi mai ales pentru lectio divina, primite deja o dată cu lucrarea Cateheze pentru anul al doilea dedicat Sfintei Scripturi, apărută la Editura Presa Bună.

Vom putea observa şi medita, participând la lectura divină, cât de mult ne-a iubit Dumnezeu în etapele vieţii lui Isus, prezentate de Evanghelia după sfântul Luca, cum ne formează şi pe noi ca pe apostolii săi, cum se apropie de noi aşa cum a făcut cu oamenii din timpul său, cum ne mângâie şi ne iartă, aşa cum a făcut cu cei păcătoşi şi cu cei în suferinţă, cum a oferit totul pentru noi când a acceptat să îmbrăţişeze crucea în locul nostru, cum a rămas cu noi înfiinţând taina sfântă a trupului şi sângelui său şi cum a confirmat toate aceste gesturi de iubire prin învierea sa glorioasă, prin care rămâne mereu viu în mijlocul nostru până la sfârşitul veacurilor.

Parcurgând cu interes mesajul Sfântului Părinte papa Benedict al XVI-lea pentru acest Post Mare, vedem cum s-a manifestat această iubire faţă de noi, prin opera, jertfa şi moartea lui Isus pe cruce şi cum acest adevăr reprezintă pentru noi o provocare de a-l iubi la rândul nostru şi de a face cunoscută această iubire altora. Iubirea cere iubire. Talem amantem quis non redamaret? (Pe cel care a iubit aşa de mult cine nu-l va iubi la fel?), se întreba sfântul Augustin.

Trebuie, aşadar, să ne cercetăm şi noi şi, întâlnindu-l pe Isus pe cruce, să ne decidem pentru a-l iubi şi a-l face cunoscut şi altora. Trebuie să-l contemplăm pe Isus răstignit şi străpuns pe cruce, căci el este manifestarea cea mai impresionantă a iubirii lui Dumnezeu, o iubire în care eros şi agape în loc să se contrazică se luminează reciproc. Pe cruce este Dumnezeu însuşi care cere iubire din partea creaturii sale. El are sete de iubire din partea fiecăruia dintre noi, ne învaţă Sfântul Părinte în acelaşi mesaj.

Având o asemenea invitaţie şi un astfel de argument, aşa cum ni le prezintă Sfântul Părinte şi cum le descoperim în sfintele Evanghelii, mai ales în Evanghelia după sfântul Luca, pe care liturgia ne-o propune duminică de duminică şi pe care o parcurgem şi în orele de cateheză sau de lectio divina, ne umplem de curaj şi de avânt pentru a trăi mai intens şi mai bine viaţa de credinţă şi iubirea noastră.

Vă invit cu multă bucurie să vă păstraţi mereu privirea spre Cristos şi, preamărind iubirea, să spunem fără încetare: Ne închinăm ţie, Cristoase, şi te binecuvântăm, căci prin sfânta ta cruce ai răscumpărat lumea şi ne-ai umplut de iubire.

Un timp al Postului Mare cu binecuvântare şi cu îmbrăţişarea noastră!

Petru Gherghel, episcop de Iaşi
 

lecturi: 8.