Roma: Întâlnire cu românii catolici

PS Petru Gherghel, păstorul Diecezei de Iaşi, a făcut, în ziua de 22 octombrie 2006, o vizită la românii catolici proveniţi din dieceză care în prezent lucrează la Roma şi în împrejurimi.

Alegând ca moment al întâlnirii tocmai Ziua Mondială a Misiunilor (22 octombrie), Preasfinţitul Petru Gherghel a dorit să vizite împreună cu parohul românilor catolici de la Roma, pr. Isidor Iacovici, şi să celebreze sfânta Liturghie în cele trei comunităţi mai mari din zona Romei.

Luna octombrie şi în special Ziua Mondială a Misiunilor reprezintă un timp deosebit de har în care Biserica este chemată, mai mult ca de obicei, să mediteze despre natura sa şi misiunea pe care a primit-o de la Cristos, întemeietorul ei, precum şi despre orizonturile şi provocările pe care le presupune astăzi evanghelizarea. În acelaşi timp, prin rugăciune, prin mărturia proprie a credincioşilor şi prin alte opere de solidaritate şi caritate, ea îi încredinţează lui Dumnezeu pe toţi misionarii şi cere, pentru toţi membrii ei, harul de a fi adevăraţi misionari. Este deci un timp de rugăciune, de reflecţie, de formare şi de implicare concretă în domeniul misionar, printr-un stil de viaţă în care mintea şi inima sunt deschise spre ceilalţi, spre lumea întreagă.

La 1 octombrie, la rugăciunea "Angelus", papa Benedict XVI, voind să introducă Biserica în atmosfera specifică acestei luni misionare, afirma: "Biserica este prin natura sa misionară. «La fel cum Tatăl m-a trimis pe mine, la fel vă trimit şi eu pe voi» (In 20,21), le-a spus Isus Cel Înviat apostolilor adunaţi în cenacol. Misiunea Bisericii este prelungirea misiunii lui Cristos, adică aceea de a duce tuturor iubirea lui Dumnezeu, vestind-o prin cuvinte şi prin mărturia concretă a iubirii".

Conştient de faptul că Biserica, astăzi poate mai mult ca oricând, nu se poate mulţumi cu o atitudine de "aşteptare", ci trebuie să iasă în întâmpinarea tuturor, să intre în contact cu oamenii în viaţa lor concretă, cu toate problemele, preocupările, dar şi satisfacţiile şi bucuriile lor, episcopul de Iaşi, în calitate de păstor, a dorit să viziteze o parte a "turmei" sale care acum trăieşte la Roma şi în împrejurimi. Alegând ca moment al întâlnirii tocmai Ziua Mondială a Misiunilor, Preasfinţitul a vizitat împreună cu parohul românilor catolici de la Roma, pr. Isidor Iacovici, şi a celebrat sfânta Liturghie în cele trei comunităţi mai mari din zona Romei: la ora 9.00 în comunitatea de la Ladispoli (la aproximativ 40 de km vest de Roma), la ora 12.30 în comunitatea de la Grotte Celoni (un cartier din zona de est a Romei), iar la 15.30 în comunitatea din centrul Romei, biserica "Santa Maria in Campitelli".

Într-o atmosferă de sărbătoare, încărcată şi de emoţii şi nostalgie din partea celor mai mulţi, episcopul a încercat să-i conştientizeze pe cei prezenţi de responsabilitatea pe care o au în calitate de creştini care acum trăiesc şi într-o situaţie specială la Roma.

La predică, după o scurtă explicare a textelor liturgice, episcopul a făcut referinţă la mesajul Sfântului Părinte pentru Ziua Mondială a Misiunilor cu tema "Caritatea, sufletul misiuni", subliniind că "inima trăirii şi vestirii evangheliei" se află în iubirea pe care Dumnezeu o are faţă de orice persoană. "Iubirea, a subliniat păstorul diecezei, nu este o invenţie omenească, ci un atribut divin, cel mai mare, care le cuprinde pe toate celelalte". Dacă misiunea nu este orientată şi alimentată de dragoste, dacă nu izvorăşte dintr-un profund act de iubire divină, riscă să se reducă la o simplă activitate filantropică şi socială. Deci la baza oricărei activităţi misionare trebuie să fie caritatea şi dorinţa de a-l face cunoscut pe Dumnezeu care este iubire şi al cărui semn impresionant este tocmai crucea. Numai pornind de la simbolul şi realitatea crucii creştinul poate înţelege ce este cu adevărat iubirea.

După ce a scos în evidenţă iubirea, curajul, sacrificiul şi dorinţa de slujire a celor care, lăsând toate, merg să ducă evanghelia şi la aceia care nu au avut până acum posibilitatea să-l cunoască pe Cristos, Preasfinţitul a insistat asupra chemării şi responsabilităţii fiecărui credincios de a fi misionar în viaţa de fiecare zi prin cuvinte şi fapte concrete, prin mărturia vieţii, prin exemplu şi dăruire. A fi misionari înseamnă a-l urma pe Cristos care "nu a venit ca să fie slujit, ci ca să slujească", care "deşi era bogat, s-a făcut sărac, pentru ca prin sărăcia lui să ne îmbogăţim", care "batjocorit fiind, nu răspundea cu batjocură şi, suferind nu ameninţa cu răzbunarea..." Desigur, acest stil de viaţă nu este uşor, dar lumea în mijlocul căreia trăim are nevoie să vadă în noi martori ai acestei iubiri inefabile a lui Dumnezeu.

Preasfinţitul a mărturisit că a avut ocazia să trăiască de multe ori clipe de bucurie când a auzit atâtea lucruri frumoase despre românii catolici de la Roma şi din alte locuri, dar că, din păcate, uneori a simţit şi amărăciune şi suferinţă când a aflat că unii creştini, prin atitudinea lor, dau o contramărturie.

Cuvântul episcopului s-a încheiat printr-un mesaj de încurajare şi susţinere faţă de toţi, mai ales faţă de cei care se confruntă cu situaţii problematice deosebite, reafirmând încă o dată convingerea că Dumnezeu cu iubirea sa şi Biserica este alături de ei.

După sfintele Liturghii, Preasfinţitul s-a întreţinut îndelung cu toţi cei care au dorit să-l abordeze. Din mărturia unor credincioşi reiese că aceste momente de întâlnire cu păstorul diecezei sunt deosebit de importante pentru că reprezintă un fel de "aer proaspăt" care vine să "oxigeneze speranţa" care uneori riscă să se sufoce în vâltoarea vieţii pe care trebuie să o ducă departe de casă.

Pr. Benone Lucaci

lecturi: 8.