Iaşi: Zilele dinaintea Paştelui

Importanţa pe care o are duminica pentru săptămână, solemnitatea Paştelui o are pentru întregul an liturghic. De aceea, zilele dinaintea Paştelui, numite triduum pascal au o importanţă deosebită şi pregătesc pentru sărbătoarea Învierii Domnului.

Joia Sfântă

Cu Liturghia de seară din Joia Mare, Biserica începe triduumul pascal şi cinsteşte Cina cea nouă când Domnul Isus, în noaptea în care era vândut, iubindu-i pe ai săi până la sfârşit, şi-a oferit lui Dumnezeu trupul şi sângele său sub speciile pâinii şi a vinului şi le-a dat apostolilor ca să le ia şi, sub aceeaşi specie a simbolului, a poruncit să le ofere succesorilor lor în preoţie.

Euharistia, Preoţia şi porunca Domnului de caritate fraternă vor sta în centrul atenţiei în cadrul sfintei Liturghii a Cinei Domnului. În catedrala din Iaşi Liturghia este la ora 18.30. În cadrul acesteia are loc ritul "spălării picioarelor". Preasfinţitul Petru Gherghel va spăla picioarele la 12 copii.

Sfânta Împărtăşanie este mutată într-un altar lateral, iar credincioşii îl vor adora pe Cristos şi vor medita la pătimirile sale, rând pe rând, toată noaptea.

Vinerea Sfântă

Vinerea Mare este ziua în care a fost jertfit Cristos, Paştele nostru, Biserica, privind şi adorând crucea Domnului şi Mirelui ei, comemorează naşterea sa din coasta lui Cristos întins pe cruce şi mijloceşte pentru mântuirea întregii lumi.

După o tradiţie foarte veche Biserica nu celebrează Liturghia în ziua aceasta. Sfânta Împărtăşanie se distribuie credincioşilor numai în cadrul celebrării Patimii Domnului. Altarul nu are nimic pe el: nici cruce, nici sfeşnice, nici feţe de altar.

Celebrarea Patimii Domnului are loc la Iaşi la ora 18.30 şi se compune din trei părţi: liturgia cuvântului, adorarea crucii şi distribuirea sfintei Împărtăşanii. În cadrul liturghiei cuvântului se proclamă patima Domnului Isus Cristos după sfântul Ioan.

Vinerea Mare este zi de post şi de abstinenţă.

Sâmbăta Sfântă

În această zi Biserica, stând la mormântul Domnului, meditează pătimirea şi moartea sa. Nu este sfânta Liturghie; altarul nu are nimic pe el până după vestirea solemnă a Învierii, când se dă loc bucuriei pascale.

Cristos este în mormânt, ca atare Biserica este în tăcere.

Noaptea Sfântă

Conform unei tradiţii foarte vechi, noaptea aceasta este o priveghere în cinstea Domnului (Ex 12,42), astfel încât credincioşii, urmând îndemnul Evangheliei, ţinând în mâini candele aprinse, să fie asemenea slujitorilor care îl aşteaptă pe stăpânul lor să se întoarcă, pentru ca atunci când va sosi, găsindu-i veghind, să-i aşeze la masă.

Privegherea din această noapte este astfel orânduită încât, după o scurtă ceremonie a luminii (partea întâi a acestei privegheri), sfânta Biserică să mediteze lucrurile minunate pe care Domnul Dumnezeu le-a săvârşit pentru poporul său de la început, încrezătoare în cuvintele şi promisiunile lui (partea a doua, sau liturgia cuvântului), până când, apropiindu-se ziua Învierii, împreună cu cei proaspăt renăscuţi prin botez (partea a treia) este invitată să ia parte la masa pe care Domnul a pregătit-o poporului său prin moartea şi învierea sa (partea a patra).

Întreaga celebrare a privegherii pascale are loc la Iaşi începând cu ora 23.00. La finalul sfintei Liturghii se va merge în procesiune cu lumânarea pascală, simbolul Învierii lui Cristos pe străzile oraşului.

Binecuvântarea focului în afara biserici, aprinderea lumânării pascale şi a celorlalte lumânări, preconiul pascal (o cântare adresată lui Cristos, lumina lumii), lecturi multe din Vechiul Testament, proclamarea Evangheliei Învierii, înnoirea făgăduinţelor de la Botez, împărtăşirea credincioşilor - stau în centrul atenţiei acestei nopţi sfinte.

lecturi: 9.