Congres internaţional la Iaşi (a doua zi - masa rotundă)

În aula magna a Seminarului din Iaşi au continuat şi joi după-amiază, 2 iunie, lucrările Congresului Internaţional "Adevăr şi moralitate în spaţiul public". La ora 17.30 s-a desfăşurat o masă rotundă, moderator fiind pr. Vili Dancă, rectorului Institutului Teologic.

Invitaţi speciali ai acestei mese rotunde au fost: Abelardo Lobato (Vatican), Emilia Verikova (Sofia, Bulgaria), Gabriela Blebea Nicolae (Ottawa, Canada), Hu Yeping (Washington, SUA), Zbigniew Wendland (Varşovia, Polonia), Anton Carpinschi (Universitatea "Al.I. Cuza", Iaşi), Valerius Marius Ciucă (Universitatea "Al.I. Cuza", Iaşi), Isidor Chinez (Institutul Teologic, Iaşi), Lucian Farcaş (Facultatea de Teologie, Iaşi).

Părintele Vili Dancă, moderatorul discuţiei, a precizat faptul că există multe feluri de adevăr, iar în spaţiul public avem de-a face cu adevărul optim, care este adevărul persoanei. Congresul a urmărit tocmai căutarea unor modalităţi de refacere a omului şi persoanei, ţinând cont de spaţiul public. Conceptul cel mai des întâlnit în timpul acestor zile a fost acela de dialog. Discuţiile în cadrul mesei rotunde au fost provocate tocmai de modul în care este înţeles astăzi dialogul.

Părintele Lucian Farcaş a precizat faptul că structura din vârful societăţii este cea culturală, deoarece ea veghează asupra moralităţii. În spaţiul public vorbim de morala socială care are drept fundament dreptul. În exercitarea misiunii politice va trebui să se ţină cont întotdeauna de trinomul teologie-filozofie-drept.

În raportul politică-moralitate, a spus Hu Yeping, dialogul nu este suficient. Va trebui să se pună mult accent pe bunătate. La rândul ei, Gabriela Blebea Nicolae a spus, în privinţa raportului dialog-adevăr, că există unele adevăruri evidente, iar atunci când ne aflăm în dialog suntem nesiguri de adevăr, pe care vrem să-l găsim. Astăzi contează foarte mult dispoziţia noastră pentru adevăr. Se impune tot mai mult necesitatea unei etici şi a unei estetici a dialogului. Emilia Verikova, la rândul ei, a spus că în căutarea adevărului avem nevoie de dorinţa de a ne înţelege. Este foarte important să ne punem în locul celuilalt, să apreciem ce spune, convinşi fiind că celălalt ar putea avea dreptate. Există o diferenţă între oameni, iar felul în care ei percep adevărul este influenţat şi de cultura şi tradiţia din care provin.

În intervenţia sa, părintele Lobato a afirmat că dialogul e o necesitate şi, totodată, ceva foarte actual. Toţi oamenii vor să audă glasul celorlalţi. La construirea turnului Babel toţi vorbeau, dar nimeni nu înţelegea nimic. La Rusalii, în schimb, vorbea unul singur şi înţelegeau toţi. Se pare că de multe ori asistăm la un dialog între surdo-muţi. Lumea are nevoie de dialog. Paul al VI-lea spunea că revelaţia e dialog. Trebuie să existe şi ascultători supuşi dialogului. Omul este o fiinţă a cuvântului. Astăzi sunt atâtea forme de dialog. Omul de azi este victima mijloacelor de comunicare socială. Ele vorbesc în locul omului. În realitate, adevărul îl are doar Isus Cristos. De aceea, el să fie punctul de referinţă al dialogurilor noastre, nu simplele păreri. Adevărul în sine este invizibil, totuşi noi avem nevoie de dialog, deoarece nu-l putem căuta singuri. Mergând pe aceiaşi linie, Gabriela Blebea Nicolae a vorbit despre dialogul cu noi înşine şi a spus că noi nu putem delibera decât dacă iubim, iar la iubire nu se ajunge decât prin acţiune.

Părintele Isidor Chinez a intervenit şi a vorbit despre modul Bisericii de a propune adevărul. Biserica trebuie să practice eleganţa şi arta dialogului pentru a deschide uşa sensibilităţii umane. Aceasta este strategia sa. Adevărul fără calitate, fără iubire, poate ucide. Toţi vor să dialogheze, dar câţi urmăresc în dialogul lor slujirea persoanei umane? De aceea, se impune necesitatea formării oamenilor politici la dialog. Profesorul Anton Carpinschi spunea, de asemenea, că "dialogul în adevăr şi adevărul în dialog" trebuie făcut şi cu fermitate, cu disciplină. Domnia sa a scos în evidenţă stilul dialogic al papei Ioan Paul al II-lea, care a vorbit cu tandreţe, dar şi cu fermitate. Dialogul papei a mers până la a cere iertare şi la a ierta. Acestea sunt valenţe extraordinare ale dialogului.

Profesorul Valerius Ciucă de la Universitatea "Al.I. Cuza" a subliniat faptul că astăzi se abuzează de dialog pentru a justifica tentativele de dialog, dialogul nemaiavând o valenţă constructivă. Doamna Hu Yeping a spus că rezolvarea unei probleme etice nu depinde de votul majorităţii. Adevărul este unul singur, dar la el se poate ajunge pe mai multe căi. Omul de astăzi vrea să vorbească, dar nu mai este atent la ce spun antevorbitorii săi şi, de asemenea, lipseşte reflecţia de dinaintea dialogului.

Există astăzi multe tendinţe depersonalizante. Orice persoană poartă un nume, iar în morală avem nevoie de persoane care să poarte un nume. În caz contrar, omul devine o simplă dată statistică. Emilia Verikova a spus că fiinţa umană este persoană tocmai pentru că este imaginea lui Dumnezeu. Există însă tendinţa de a reduce fiinţa umană la o maşină.

Au urmat apoi două intervenţii din sală. Una dintre vorbitoare a spus că dialogul cere obligaţia întâlnirii, iar pentru ca întâlnirea să aibă loc avem nevoie de spaţiu, timp şi deschidere spre celălalt (să-i percepem adevărul). Prin Cristos, omul a învăţat să spună tu, nu eu.

Ajunşi la finalul mesei rotunde, pr. Vili Dancă, primul responsabil de organizarea acestui congres internaţional, a adresat mulţumirile cuvenite celor implicaţi în desfăşurarea lui. Ca un fapt inedit, textele conferinţelor de la acest congres vor fi publicate în două limbi (română şi engleză), tema dezbătută provocând un mare interes în cercurile internaţionale de cercetare ştiinţifică.

În finalul congresului a rostit un cuvânt părintele George McLean de la Universitatea din Washington. El şi-a exprimat bucuria pentru acest efort comun de căutare, mai ales pentru faptul că manifestarea s-a desfăşurat într-un seminar, deoarece tinerii care se pregătesc să devină preoţi, pentru el, reprezintă "speranţa viitorului". Totodată, oaspetele şi-a exprimat speranţa în menţinerea colaborării şi pe viitor.

Ultimul cuvânt în cadrul congresului a aparţinut PS Petru Gherghel, care a urmărit cu mare atenţie desfăşurarea lucrărilor, fiind prezent de la începutul şi până la încheierea lor. Excelenţa sa şi-a exprimat bucuria de a fi fost unul dintre beneficiarii manifestării. "Am înţeles, spunea Preasfinţitul, că adevărul şi binele ne sunt încredinţate de Creator nouă, celor mici, pentru că toţi trebuie să fim beneficiarii adevărului". "Cred în acela care îşi dă viaţa pentru ideile sale, pentru adevăr", a spus, printre altele, PS Petru Gherghel, citându-l pe filozoful B. Pascal. La acest congres s-a realizat un proiect al papei Ioan Paul al II-lea, acela de a realiza un schimb de daruri între Orient şi Occident.

Petru Tamaş

lecturi: 14.