Ziua Bolnavului la Iaşi

Miercuri, 11 februarie, în sărbătoarea Apariţiei Sfintei Fecioare Maria la Lourdes, în Casa Providenţei din Iaşi, PS Petru Gherghel a celebrat o sfântă Liturghie prin care a marcat Cea de-a XII-a Zi Mondială a Bolnavului. Liturghia a fost celebrată în prezenţa celor 23 de bolnavi care locuiesc în căminul de bătrâni "Sfântul Iosif", a surorilor şi a voluntarilor care îngrijesc de cei în suferinţă. În Dieceza de Iaşi, în ziua de 11 februarie, în toate bisericile s-au făcut rugăciuni speciale pentru bolnavi şi pentru cei care se îngrijesc de ei. Întrucât este greu ca în februarie bolnavii să se deplaseze sau să fie deplasaţi din cauza frigului, întâlnirea cu bolnavii şi celebrarea rugăciunilor pentru bolnavi şi pentru cei care se dedică îngrijirii lor va avea loc la nivel diecezan în ziua de 13 mai, în toate comunităţile parohiale.

La 11 februarie 1858 Sfânta Fecioară Maria a apărut la Lourdes unei tinere, pe nume Bernadeta Soubirous, la numai patru ani de când papa Pius al IX-lea a proclamat dogma Neprihănitei Zămisliri, în 1854. Fecioara i s-a revelat tinerei ca fiind Neprihănita Zămislire. Din acea zi de 11 februarie 1858, Maria a vindecat în acel loc dureri şi boli, redând multora dintre fiii ei şi sănătatea trupului. În 1992, papa Ioan Paul al II-lea a instituit pentru întreaga Biserică Catolică Ziua Mondială a Bolnavului, urmând ca ea să se celebreze anual la 11 februarie, începând cu anul 1993. În toate bisericile locale au loc celebrări speciale prin care este marcat acest eveniment.

La ora 10.00, în Casa Providenţei din Iaşi, cei 23 de bătrâni ce locuiesc în căminul "Sfântul Iosif" au participat la o celebrare euharistică prezidată de PS Petru Gherghel. Înainte de celebrare acesta i-a întâlnit pe bătrâni şi le-a oferit o iconiţă cu Sfânta Fecioară Maria de la Lourdes, pe spatele căreia este o rugăciune, pe care toţi cei prezenţi au recitat-o în timpul Liturghiei, la rugăciunea credincioşilor. Toţi bolnavii au intrat în biserică în procesiune, cu lumânări aprinse în mâini, unul dintre ei purtând crucea procesională. Cei care stăteau în cărucioare au fost aşezaţi în partea din faţă, aproape de altar.

La începutul sfintei Liturghii, PS Gherghel i-a invitat pe cei prezenţi să se unească în rugăciune, oferind suferinţa şi jertfa lor lui Isus.

Au urmat lectura din cartea profetului Isaia şi psalmul responsorial, care au fost proclamate de unul dintre bătrâni.

După evanghelie, PS Petru Gherghel, pornind de la mesajul Sfântului Părinte, dat la 1 decembrie 2003, în vederea celebrării Zilei Mondiale a Bolnavului din anul 2004, a reiterat invitaţia de a privi la Cristos ca la cel care dă sens suferinţelor şi jertfelor noastre. Preasfinţitul i-a îndemnat pe toţi să-şi îndrepte privirea spre Maria care a stat sub cruce, către ea care a cunoscut atât de bine ce înseamnă suferinţa. Ea a oferit tot sacrificiul său lui Dumnezeu şi ne cheamă astăzi pe toţi să-l vedem pe Isus în suferinţele şi durerile noastre. Suferinţa pe care o experimentează omul este grea şi uneori pare insuportabilă, dar Isus nu a ales altă cale pentru a ne mântui, decât suferinţa şi jertfa. El a făcut din suferinţă un medicament pentru obţinerea vieţii veşnice. Sfântul Paul, în Scrisoarea către Coloseni (Col 1,24), este convins că suferinţa sa are valoare deoarece o uneşte cu cea a lui Cristos. Durerea unită cu credinţa devine poartă de intrare în strălucirea răscumpărării. Păstorul diecezei a prezentat imaginea unui soldat italian care pierzându-şi vederea a mers la Lourdes pentru a o recăpăta. Spre surprinderea lui, nu şi-a recăpătat vederea, ci credinţa. S-a întors acasă plin de fericire, uimindu-i pe toţi cei care l-au cunoscut. În final episcopul i-a invitat pe toţi să participe pe data de 13 mai la celebrarea diecezană a acestei zile.

După rugăciunea credincioşilor a urmat ofertoriul, moment în care bolnavii au prezentat la altar darurile lor: pâinea şi vinul (rod al muncii şi jertfei), o pereche de ochelari (semn al vederii lor slăbite), un album de fotografii (amintire a momentelor cele mai frumoase din viaţa lor) şi flori (semn al recunoştinţei pentru tot ceea ce au primit din mâna lui Dumnezeu).

Liturghia a continuat cu celebrarea euharistică, iar mulţi dintre ei l-au primit pe Isus în sfânta Împărtăşanie.

La sfârşitul sfintei Liturghie episcopul a acordat o binecuvântare specială bolnavilor şi a oficiat ritul stropirii cu apă sfinţită. După Liturghie s-a întâlnit din nou cu cei bolnavi, încurajându-i să trăiască în spirit de credinţa suferinţa lor, deoarece aceasta nu este un blestem, ci un mijloc de mântuire.

Petru Tamaş

lecturi: 123.