Misiuni populare la Răchiteni

Ger, zăpadă, viscol şi... multe haruri! Acestea ar fi caracteristicile primordiale ale misiunilor populare desfăşurate la Răchiteni (un sat din judeţul Iaşi), în perioada 22-25 ianuarie 2004.

Prin disponibilitatea părintelui paroh, pr. Marian Fechetă, răchitenenii s-au pregătit intens pentru această sărbătoare, prin rugăciuni speciale şi activităţi corale cu întreaga comunitate.

Pe un ger năprasnic, cu zăpada scârţâind sub picioare, dar cu o căldură inimaginabilă în suflet, ne-am îndreptat cu toţii, mici şi mari, tineri şi bătrâni, spre biserică, al cărei clopot suna ca-n zi de sărbătoare... "Sunt nişte zile de har! Să le trăim intens, printr-o spovadă bună şi participând la sfintele Liturghii!", repeta mereu părintele, făcându-ne conştienţi de importanţa şi măreţia momentului.

Familia şi Euharistia - aceasta a fost tema dezbătută de părintele predicator Aurel Iştoc, pe parcursul celor patru zile de misiuni. Prin glasul hotărât şi sigur al părintelui, răchitenenii au descoperit frumuseţea şi însemnătatea familiei, unitatea şi indisolubilitatea căsătoriei, sacrament ce reprezintă o cale spre sfinţenie pentru orice laic. Am învăţat ce înseamnă "a iubi", într-o familie, sinceritatea, dialogul, încrederea între soţi, fiind foarte importante. "Iubirea e mai tare decât moartea!", a subliniat părintele predicator. "Să facem să răzbată iubirea lui Cristos în familiile noastre, prin rugăciune, ascultare, renunţare, sacrificii şi multă, multă dăruire!".

Pentru a putea merge pe drumul drept şi a avea pe deplin energia necesară, ne-a fost indicată o sursă inepuizabilă de fericire: sfânta Euharistie. Am fost îndemnaţi să ne apropiem mereu de Cristos euharisticul, ori de câte ori avem ocazia, la sfânta Liturghie. "Nu uitaţi: familia este celula de bază a societăţii şi de frumuseţea ei depinde viitorul acestei lumi!"- ne-a mai spus părintele.

Credincioşii au participat cu bucurie şi în număr mare la aceste zile da har. Au cântat, s-au rugat, mulţi s-au şi spovedit, unii au citit lecturile sfinte, iar la Liturghia finală s-au oferit şi daruri: pâine, vin, fructe - rod al muncii lor, lumină, un tablou cu Isus Cristos cel milostiv şi flori.

În final, părintele paroh şi un membru al comunităţii au mulţumit preoţilor prezenţi pentru efortul de a se fi aflat aici, la Răchiteni, în ciuda intemperiilor vremii. S-a mulţumit de asemenea şi credincioşilor pentru disponibilitatea de care au dat dovadă în aceste zile. Ni s-a împărţit binecuvântarea specială prin care am primit indulgenţa plenară şi ne-am îndreptat cu toţii spre casele noastre.

Misiunile s-au sfârşit, dar în sufletele noastre continuă sărbătoarea... Am simţit din plin în aceste zile puterea harului lui Dumnezeu care încălzeşte orice inimă îngheţată... Nu întâmplător misiunile de la Răchiteni au coincis cu Săptămâna de rugăciune pentru unitatea creştinilor. Suntem cu toţii chemaţi a fi acele mădulare vii ale lui Cristos, răspândind în jurul nostru bucurie, pace, înţelegere...

Anca Lucaci

lecturi: 123.