Interviu cu Mons. Anton Lucaci

Programul de limba română de la Radio Vatican "iese în undă" zilnic cu evenimente de la Vatican, mesajele Sanctităţii sale, ştiri despre actualitatea internaţională şi, în încheiere, un gând despre Liturghia zilei următoare. Secţia de limbă română de la Radio Vatican a împlinit anul acesta 55 de ani de existenţă. A luat fiinţă în 1947, cu scopul de a susţine comunitatea catolică, creştinii rămânând închişi în "Biserica Tăcerii". Se simţeau deja semnele suprimării Bisericii. La începutul anului 1948 transmisiunile în limba română au devenit cotidiene. Obiectivele radioului sunt ecumenismul şi democratizarea societăţii române, cât şi realizarea dialogului interreligios cu Biserica Ortodoxă majoritară. Responsabilul programului în limba română de la Radio Vatican, Monseniorul Anton Lucaci, ne-a acordat un interviu despre activitatea sa la Radio Vatican şi despre vizita istorică efectuată de suveranul pontif la Bucureşti în anul 1999.

* * *

Rep.: Ce ecou a avut în Italia celebrarea celor 25 de ani de pontificat de la Bucureşti, având în vedere faptul că este singura ţară majoritar ortodoxă în care evenimentul a avut o asemenea amploare?
Anton Lucaci: Evenimentul de la Bucureşti a fost organizat de Ministerul de Externe Italian, pornind de la cuvintele papei Ioan Paul al II-lea: "Italia - a doua mea patrie". România este ţara cea mai deschisă din punct de vedere ecumenic. La început au fost doar cinci ţări în care se celebra evenimentul, ţara noastră fiind una dintre ele. România este ţara care i-a deschis pontifului porţile, fiind lider ecumenic.

Rep.: De ce credeţi că papa a ales România ca prima ţară ortodoxă pe care a vizitat-o?
A.L.: N-a fost o alegere. România este o insulă latină într-o lume slavă care priveşte spre Roma firesc, spontan, fără efecte căutate. Era natural să fie aşa. La noi este o ortodoxie latină care poartă în nume şi în limbă amprenta Romei. Preoţii români au avut o mentalitate deschisă, deşi erau, la momentul respectiv, probleme grele cu greco-catolicii. România a fost deschizătoare de drumuri. Dacă n-ar fi avut ţara noastră iniţiativa de a-l invita pe papa la Bucureşti, n-ar fi existat nici vizitele ulterioare din Bulgaria, Armenia, Turcia, Kazahstan, Ungaria.
Astfel, primul pământ pe care pontiful l-a sărutat a fost cel românesc. România va rămâne în istorie ca ţara care i-a deschis pontifului porţile. Strigătul spontan de la Podul Izvor: "Unitate, unitate!", l-a impresionat profund pe Sfântul Părinte. Ulterior a spus ca "n-a bănuit că sufletul românesc este atât de frumos". Oamenii au scos din cămările sufletului toată nobleţea.
Papa Ioan Paul al II-lea şi-a făcut una din priorităţile pontificatului "ecumenismul faptelor". Şi fapte au fost concertul românesc de la Castelgandolfo, reşedinţa pontificală, bradul de Crăciun din Piaţa "San Pietro" oferit de patriarhul României, precum şi întrunirea pentru dialog teologic la care au fost invitaţi episcopii bisericii române. După vizita pontifului, raportul creştinism - ortodoxism a suferit un proces ireversibil de uniune.
În scopul vizitei, pontiful a ţinut foarte mult să studieze limba română. Avea o problemă de conştiinţă, voind să cunoască sensul cuvintelor citite. Astfel, am făcut 30 de ore de limba română cu Sanctitatea sa.

Rep.: Cum vedeţi rolul dvs. la Radio Vatican? Este un misionariat?
A.L.: Îmi desfăşor activitatea aici cu pasiune şi cu încrederea că rezultatele sunt, deşi nu imediate. Dar aceasta este condiţia de preot: nu face prestaţii cu garanţie. Rodul îl dă Dumnezeu. Şi, mai ales, încercăm să fim oameni ai timpului. Biserica în lumea contemporană, iar nu Biserica şi lumea contemporană. Încercăm să facem să pătrundă valorile creştine în această lume.

(Sursă: http://www.ziua.ro/2003/09/12/docs/26031.html;
Corespondenţă din Italia de la Claudia Stănilă. "Imaginea României prin Radio Vatican")

lecturi: 123.