© Vatican Media

"Liberi sub har", o carte pentru a-l cunoaşte pe Prevost în dialog cu lumea

La Institutul Patristic Augustinianum a avut loc prezentarea volumului publicat de Libreria Editrice Vaticana, care cuprinde discursuri, omilii, mesaje şi scrisori ale părintelui Robert Francis Prevost de atunci, prior general al Ordinului Sfântului Augustin. Cardinalul Parolin: reflecţiile viitorului papă subliniază atenţia acordată creştinilor, Bisericii, evanghelizării, săracilor şi migranţilor şi păcii. Calandrone: "Acestea sunt cuvinte potrivite într-o perioadă de criză care ne cheamă la profeţie."

Paginile volumului Liberi sub har, publicat de Libreria Editrice Vaticana şi prezentat miercuri după-amiază, 6 mai 2026, la Roma, în Aula Magna a Institutului Patristic Pontifical Augustinianum, dezvăluie gândirea şi spiritualitatea lui Robert Francis Prevost. Este vorba de o colecţie de omilii, discursuri, scrisori şi mesaje din anii în care actualul papă a fost prior general al Ordinului Sfântului Augustin, a fost editată de părinţii augustinieni Rocco Ronzani, Miguel Ángel Martín Juárez şi Michael Di Gregorio. După saluturile lui Joseph Farrell, prior general al Ordinului Sfântului Augustin, şi ale lui Paolo Ruffini, prefectul Dicasterului pentru Comunicare, prezentarea a inclus discursuri ale cardinalului secretar de stat Pietro Parolin şi ale scriitoarei Maria Grazia Calandrone, moderate de Andrea Tornielli, director editorial al Vatican Media.

Farrell: pagini pentru a găsi inspiraţie

Farrell a relatat că, în urmă cu doar un an, cardinalul Prevost a împărtăşit ultimul prânz dinaintea conclavului cu confraţii săi din Curia Generală şi a explicat că Liberi sub har "este rodul unei adevărate colaborări între multe persoane care au lucrat împreună", fraţi augustinieni şi laici, şi echipa de la Liberia Editrice Vaticana. Călugărul a explicat în continuare că titlul volumului este extras din capitolul final al Regulii Sfântului Augustin, în care episcopul de Hipona îşi îndeamnă călugării să "respecte cu iubire aceste norme, ca îndrăgostiţi de frumuseţea spirituală şi emanând" din "sfânta coexistenţă buna mireasmă a lui Cristos, nu ca slujitori sub lege, ci ca oameni liberi sub har". De asemenea, şi-a exprimat speranţa că toată lumea ar putea "găsi inspiraţie" din scrierile lui Prevost.

Ruffini: Text "luminător"

La rândul său, Ruffini a mulţumit Ordinului Sfântului Augustin pentru că a încredinţat LEV, parte a Dicasterului pentru Comunicare, publicarea volumului, care oferă oportunitatea de a-l înţelege mai bine pe Leon al XIV-lea, originile sale şi gândirea sa înainte de a şti că va deveni papă. Acest text "luminător", care relatează Biserica şi poate fi consultat şi pe teme, "descris ca fiind central de presa italiană", evidenţiază conceptul de "autoritate" al fostului prior general Prevost. Toate acestea, într-o lume "bolnavă de autoritarism şi putere, ne ajută să înţelegem cum papa conduce şi va conduce Biserica": cu "o voce care nu urlă, cu fermitate şi blândeţe", construind unitatea şi comuniunea.

Intervenţia cardinalului Parolin

În cei doisprezece ani ai lui Prevost ca prior general, din 2001 până în 2013, cardinalul Parolin a amintit, printre evenimentele definitorii, atacul asupra Turnurilor Gemene, demisia lui Benedict al XVI-lea şi alegerea Papei Francisc. Şi în paginile cărţii a evidenţiat trăsăturile augustiniene ale lui Prevost, acea căutare a lui Dumnezeu şi acea dorinţă a inimii umane care l-au determinat pe viitorul Leon al XIV-lea să pornească întotdeauna "de la primatul lui Dumnezeu, de la raportul originar" dintre om şi Dumnezeu. Astfel, de exemplu, într-un discurs în Australia în 2002, cardinalul a subliniat că Prevost i-a invitat pe creştini "să fie «profesionişti» în căutarea sensului uman" şi să fie "mărturie a mântuirii şi a plinătăţii care vine de la Dumnezeu", dar a specificat că credincioşii nu sunt "oameni care «posedă» adevărul", ci mai degrabă "tovarăşi de călătorie, fraţi şi surori care merg împreună în aventura vieţii". O temă, cea a "posesiunii adevărului" care "i-a fost foarte dragă şi Papei Francisc", subliniază cardinalul, adăugând că această "căutare a adevărului, a lui Dumnezeu care este adevărul, nu este o posesiune exclusivă şi nici o cale exclusivă", ci "o călătorie" care ne face "fraţi şi surori în Unul".

Redescoperirea credinţei

Volumul subliniază, de asemenea, preocuparea lui Prevost de a "găsi modalităţi semnificative pentru a invita persoanele, într-o societate profund secularizată, să «redescopere» experienţa credinţei, să atingă dimensiunea spirituală a vieţii lor". Mai mult, într-un discurs din 2012 în Peru, el distinge clar între "secularizare" şi "secularism": prima nu este "un proces negativ" în sine, în timp ce al doilea, în schimb, este ceva care "încearcă să excludă sau să golească de sens valorile religioase sau spirituale". Pentru secretarul de stat, există "o consonanţă de gândire cu Joseph Ratzinger - Benedict al XVI-lea" şi, în plus, Prevost a vorbit despre el cu mare stimă ca teolog şi cu sprijin deplin ca pontif. Şi apoi, în paginile cărţii, există "cuvinte foarte precise, foarte clare şi hotărât elocvente despre cum Biserica" trebuie să fie "în lume" şi există "ecouri repetate ale Conciliului al II-lea din Vatican şi ale documentelor sale", despre care Papa Leon al XIV-lea conduce o serie de cateheze în timpul audienţelor generale de miercuri".

Experienţa misiunii

Parolin a menţionat, de asemenea, în omiliile şi discursurile lui Prevost consideraţii privind "poziţia comunităţii ecleziale în lumea contemporană". "Este necesar să progresăm, să ne reînnoim şi să redescoperim chemarea noastră personală la sfinţenie şi să ne trăim răspunsul într-un mod inteligibil pentru lumea de astăzi", a spus priorul general de atunci în 2002 la Curia Generală a Ordinului, insistând că "nu este suficient să repetăm soluţiile trecutului". Mai degrabă, trebuie să fim "capabili să comunicăm mesajul Evangheliei într-un limbaj inteligibil pentru cultura contemporană". Apoi, le-a cerut consacraţilor şi consacratelor, în special, să "asculte inima neliniştită, să asculte în rugăciune", să fie "atenţi la Cuvântul lui Dumnezeu şi să asculte" pe ceilalţi. Pentru cardinalul secretar de stat, aceste consideraţii dezvăluie "experienţa misionară" a lui Prevost şi "alegerea sa convingătoare de domeniu care priveşte spre o «Biserică în ieşire» mai degrabă decât spre introversiunea celor care vor mai presus de toate să păstreze ceea ce există deja".

Sărăcia evanghelică

Pentru Parolin, este deosebit de interesantă corelaţia dintre evanghelizare şi "modul în care creştinii", şi "în special călugării", "se raportează la dimensiunea economică". Prevost a explorat acest aspect în mai multe ocazii, cum ar fi în 2006 la Pavia, unde a subliniat că "sărăcia nedreaptă a lumii de astăzi, precum şi scandalul acumulării tot mai mari de bunuri şi lipsa de solidaritate între creştini, împiedică noua evanghelizare". Prin urmare, "este urgent să redescoperim sensul sărăciei evanghelice şi să găsim modalităţi contemporane de a trăi autentic" "votul sărăciei". Cât despre relaţia strânsă dintre "alegerea sărăciei ca stil de viaţă" şi "credibilitatea mesajului creştin", pe care Prevost a evidenţiat-o, Parolin consideră că este similară cu ideea Papei Francisc despre o Biserică "săracă şi pentru săraci". "Nu este o coincidenţă faptul că primul document oficial al lui Leon al XIV-lea, Dilexi te, a fost dedicat tocmai iubirii faţă de săraci", a afirmat cardinalul, care a remarcat asemănări între enciclică şi Liberi sub har, care "ne permit, de asemenea, să combatem acele interpretări preconcepute şi în mod categoric înşelătoare ale primului document al Papei Leon al XIV-lea, ca şi cum Dilexi te ar fi un text derivat exclusiv din moştenirea Papei Francisc".

Atenţie pentru cei mai puţin privilegiaţi

"Cuvintele «săraci», «sărăcie» apar de 195 de ori" în carte, a remarcat Parolin, specificând că acest lucru "mărturiseşte incontestabil centralitatea preocupării pentru cei mai puţin privilegiaţi", inclusiv migranţii. Referindu-se la aceştia, în 2010, fostul prior Prevost a întrebat: "Suntem deschişi, îi primim, îi recunoaştem că sunt fii şi fiice ai lui Dumnezeu? Sau pur şi simplu vrem să închidem graniţele, să încuiem uşile şi să evităm orice contact?". Aceste cuvinte sunt "deosebit de semnificative astăzi în Europa", unde se vorbeşte despre "remigraţie", un termen "care are foarte puţin din creştin", a observat secretarul de stat. De aici şi speranţa că "viitoarea călătorie apostolică a lui Leon al XIV-lea la Lampedusa, pe 4 iulie", poate fi un "pas către contracararea «globalizării indiferenţei»" pe care a denunţat-o în repetate rânduri.

Diplomaţie, multilateralism, dialog

În cele din urmă, dreptatea, pacea, "strigătul săracilor" şi "mizeria a milioane de fiinţe umane" au fost alte teme abordate de Prevost într-un discurs în Australia în 2002 şi într-un text publicat la Roma în acelaşi an. El a afirmat că "dreptatea este o parte fundamentală a mesajului Evangheliei" şi că "sunt necesare eforturi serioase, eficiente şi organizate pentru a promova dreptatea şi a realiza pacea". Pentru Parolin, aceste cuvinte sunt "provocatoare pentru toată lumea, în special pentru cei implicaţi în politică şi societate în poziţii de responsabilitate", deoarece "pacea necesită nu numai gânduri pioase şi devotate, ci o angajare «serioasă, eficientă şi organizată», care înseamnă concret «diplomaţie, multilateralism, dialog»".

Calandrone: cuvinte potrivite în vremuri de criză

Maria Grazia Calandrone, poetă, scriitoare, jurnalistă şi dramaturgă, a susţinut o prezentare pasionată şi actuală, bazându-se pe reflecţiile lui Prevost din carte. Ea s-a concentrat pe problemele sărăciei, limbii, comunicării sau, mai bine zis, a lipsei de comunicare, într-o epocă precum cea de astăzi, în care cea mai recurentă expresie este "nu am timp". Cuvintele viitorului papă abordează aceste probleme şi, potrivit lui Calandrone, sunt "cuvinte potrivite pentru un timp de criză, îndemnându-ne la dinamism, adică la profeţie, ceea ce înseamnă o viziune asupra prezentului şi a viitorului, cu spirit misionar".

Singurătatea tinerilor

Poeta a trasat şi o paralelă între credinţă şi poezie, un "limbaj" care poate avea "o funcţie socială". Nu un "refugiu abstract", aşadar, "în care să te adăposteşti de urâţenia lumii", ci mai degrabă un sprijin pentru "interioritate" care, aşa cum afirma atunci părintele Prevost, "îmbogăţeşte" în faţa unei superficialităţi care "sărăceşte". Cuvântul credinţei, la fel ca poezia, "trebuie adus în istoria umană reală", a continuat Calandrone. Acest lucru este valabil mai ales pentru tinerii care, odată cu apariţia reţelelor sociale precum TikTok, "trăiesc într-un prezent etern" şi în "satisfacţie imediată şi fără viitor". "Nu mai există răbdare, aşteptare sau capacitatea de a umple plictiseala cu un act creativ individual. Nu există, în esenţă, timp pentru a explora propriile dorinţe, pentru a fi singur cu sine. Tinerii sunt încontinuu singuri, dar nu sunt niciodată singuri", a continuat vorbitoarea. Credincioşii, în acest sens, a adăugat ea, citând reflecţia lui Prevost, "trebuie să fie demonstraţia unui mod diferit de a fi în lume". O soluţie este mărturia, apoi viaţa în comunitate: "Un exemplu concret al unei alte posibilităţi de viaţă în lume, una care nu este izolare şi luptă pentru propriul bine exclusiv". "Într-o lume bolnavă de singurătate", a conchis scriitoarea, "o viaţă disponibilă faţă de ceilalţi poate fi un model fascinant".

Tiziana Campisi şi Salvatore Cernuzio

(După Vatican News, 6 mai 2026)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu