Hiroshima distrusă după bombardamentul atomic asupra oraşului din 6 august 1945 © Vatican Media

Magisteriul papilor şi arma atomică

Andrea Tornielli

Din timpurile tragediei provocate de bombardamentele atomice asupra Japoniei din august 1945, Biserica a reflectat asupra riscului autodistrugerii omenirii.

În Mesajul său radiofonic de Crăciun din 1955, Pius al XII-lea a vorbit despre ameninţarea nucleară, explicând că "nu va exista niciun strigăt de victorie, ci numai plânsul neconsolat al omenirii, care va contempla cu dezolare catastrofa provocată de propria sa nebunie". În enciclica Pacem in terris, publicată imediat după criza rachetelor cubaneze, Ioan al XXIII-lea a afirmat referitor la armele atomice: "Fiinţele umane trăiesc sub ameninţarea unui uragan care ar putea izbucni în orice moment cu o forţă de neimaginat. Căci armele sunt acolo; şi, deşi este greu de crezut că există oameni capabili să îşi asume responsabilitatea pentru distrugerea şi suferinţa pe care le-ar provoca un război, nu este exclus ca un eveniment imprevizibil şi incontrolabil să poată aprinde scânteia care pune în mişcare maşina de război".

În iunie 1968, Paul al VI-lea a spus: "Sperăm şi implorăm din nou, în numele întregii omeniri, interzicerea totală a armelor nucleare şi dezarmarea generală şi completă". Între timp, în februarie 1981, Ioan Paul al II-lea, vorbind de la Hiroshima, a strigat: "Viitorul nostru pe această planetă, expusă riscului anihilării nucleare, depinde de un singur factor: omenirea trebuie să producă o răsturnare morală. În momentul istoric actual, trebuie să existe o mobilizare generală a tuturor bărbaţilor şi femeilor de bună voinţă. Omenirea este chemată să facă un pas înainte, un pas spre civilizaţie şi înţelepciune". În mai 2010, Benedict al XVI-lea a declarat: "Încurajez iniţiativele care urmăresc dezarmarea progresivă şi crearea de zone libere de arme nucleare, în vederea eliminării lor complete de pe planetă".

Papa Francisc, de la Hiroshima în noiembrie 2019, a reamintit că "utilizarea energiei atomice în scopuri de război este, astăzi mai mult ca niciodată, o crimă nu numai împotriva umanităţii şi a demnităţii sale, ci împotriva oricărei posibilităţi de viitor pentru casa noastră comună". el a adăugat: "Utilizarea energiei atomice în scopuri de război este imorală, aşa cum este imorală deţinerea de arme atomice, aşa cum am spus acum doi ani. Vom fi judecaţi pentru asta. Generaţiile viitoare se vor ridica pentru a fi judecători ai înfrângerii noastre dacă am vorbit despre pace, dar nu am realizat-o prin acţiunile noastre printre popoarele pământului. Cum putem vorbi despre pace în timp ce construim arme de război noi şi formidabile? Cum putem vorbi despre pace în timp ce justificăm anumite acţiuni ilegitime cu discursuri de discriminare şi ură?".

Papa Leon a continuat pe linia trasată de magisteriul predecesorilor săi. Pe 14 iunie 2025, la sfârşitul Audienţei Jubiliare, a spus: "Într-adevăr, şi în aceste zile sosesc ştiri care provoacă mare îngrijorare. Situaţia din Iran şi Israel s-a deteriorat grav şi, într-un moment atât de delicat, doresc să reînnoiesc cu forţă un apel la responsabilitate şi la raţiune. Angajarea pentru a construi o lume mai sigură, liberă de ameninţarea nucleară, trebuie continuată printr-o întâlnire respectuoase şi un dialog sincer, pentru a construi o pace durabilă, întemeiată pe dreptate, pe fraternitate şi pe binele comun. Nimeni nu ar trebui să ameninţe vreodată existenţa altuia".

Puţin peste o lună mai târziu, într-un mesaj care marca cea de-a 80-a aniversare a bombardamentelor atomice de la Hiroshima şi Nagasaki, el a scris: "Adevărata pace cere depunerea curajoasă a armelor, în special a celor care au puterea de a provoca o catastrofă indescriptibilă. Armele nucleare jignesc umanitatea noastră comună şi trădează demnitatea creaţiei, a cărei armonie suntem chemaţi să o protejăm." Pe 6 august, la audienţa generală, amintind masacrul provocat de armele nucleare în Japonia, a lansat acest apel: "În pofida trecerii anilor, acele evenimente tragice constituie un avertisment universal împotriva devastărilor provocate de războaie şi, în mod deosebit, de armele nucleare. Sper ca în lumea de astăzi, marcată de tensiuni puternice şi conflicte sângeroase, securitatea iluzorie bazată pe ameninţarea distrugerii reciproce să cedeze locul instrumentelor dreptăţii, practicii dialogului, încrederii în fraternitate".

Actualul succesor al lui Petru a revenit asupra temei în Mesajul său pentru Ziua Mondială a Păcii din 2026, afirmând: "În raportul dintre cetăţeni şi guvernanţi, devine o greşeală să nu ne pregătim în mod adecvat pentru război, să nu reacţionăm la atacuri, să nu răspundem la violenţă. Dincolo de principiul apărării legitime, la nivel politic această logică opusă este aspectul cel mai actual într-o destabilizare globală care devine din ce în ce mai dramatică şi imprevizibilă în fiecare zi. Nu întâmplător, faptul că apelurile repetate pentru creşterea cheltuielilor militare şi deciziile care rezultă sunt prezentate de mulţi guvernanţi cu justificarea pericolului pe care îl reprezintă alţii. De fapt, forţa disuasivă a puterii şi, în special, descurajarea nucleară, întrupează iraţionalitatea unui raport între popoare bazat nu pe lege, pe dreptate şi pe încredere, ci pe frică şi pe dominaţia forţei".

La încheierea audienţei din 4 februarie 2026, Papa Leon al XIV-lea a declarat: "Mâine expiră Tratatul New START, semnat în 2010 de preşedinţii Statelor Unite şi ai Federaţiei Ruse, care a reprezentat un pas semnificativ în limitarea proliferării armelor nucleare. În timp ce reînnoiesc încurajarea mea pentru orice efort constructiv în favoarea dezarmării şi a încrederii reciproce, adresez o invitaţie insistentă să nu se abandoneze acest instrument fără a căuta să se garanteze o urmărire concretă şi eficientă a acestuia. Situaţia actuală cere să se facă tot posibilul pentru a evita o nouă cursă a înarmărilor care ameninţă şi mai mult pacea dintre naţiuni. Este mai urgent ca niciodată să înlocuim logica fricii şi a neîncrederii cu o etică împărtăşită, capabilă să orienteze alegerile către binele comun şi să facă din pace un patrimoniu păstrat de toţi".

În cele din urmă, într-o postare de pe contul oficial Pontifex din 5 martie 2026, Papa Leon a scris: "Să ne rugăm împreună pentru ca naţiunile să poată înainta spre o dezarmare eficientă, în special dezarmarea nucleară, şi ca liderii mondiali să aleagă calea dialogului şi a diplomaţiei, mai degrabă decât a violenţei".

Acestea sunt declaraţiile pontifului, care continuă să solicite dezmembrarea tuturor armelor nucleare existente, capabile să distrugă întreaga omenire.

(După Vatican News, 17 aprilie 2026)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu