© Vatican Media

Guineea Ecuatorială, episcopul Beka: Vizita papei va fi un har

În timpul călătoriei sale apostolice în Africa, programată pentru luna aprilie, Leon al XIV-lea se va opri în naţiunea centrafricană. Episcopul titular al Diecezei de Mongomo şi preşedinte al Conferinţei Episcopale locale: "Această călătorie va consolida pacea, dreptatea, comuniunea în Biserică şi coeziunea socială într-o ţară care se îndreaptă acum spre secularizare".

În Guineea Ecuatorială, Biserica trăieşte cu bucurie şi veselie pregătirea pentru vizita apostolică a lui Leon al XIV-lea, programată pentru 21-23 aprilie. "Papa este un mesager al păcii. El vine să creeze o comuniune mai mare la nivel de Biserică şi la nivel social. Prin urmare, aceste aspecte sunt importante pentru poporul nostru de astăzi", a declarat Monseniorul Juan Domingo Beka Esono Ayang, episcop de Mongomo şi preşedinte al Conferinţei Episcopale din Guineea Ecuatorială, într-un interviu acordat la mass-media vaticane.

Cum aţi primit această veste? Vă aşteptaţi la vizita papei?

Guineea Ecuatorială este singura ţară vorbitoare de limbă spaniolă din Africa. Acest lucru este un specific al nostru, deoarece suntem înconjuraţi de ţări vorbitoare de limbă franceză şi de limbă engleză. Dar, de mult timp, unica şi prima dată când am primit o vizită din partea unui suveran pontif a fost în 1982. Adică, după 44 de ani, poporul din Guineea a întrebat dacă va putea să-l primească pe papa în propria ţară. Când am auzit vestea, am fost cuprinşi de bucurie, de fericire. O trăim ca pe un moment de har pe care îl va trăi tot poporul creştin din Guineea Ecuatorială.

Ce aşteptaţi de la această întâlnire cu succesorul lui Petru? Care vor fi aceste roade pentru Biserică şi pentru naţiune?

Roadele pe care le aşteptăm de la această întâlnire sunt multe. Ştiţi că papa este un mesager al păcii. Leon al XIV-lea vine pentru a crea o mai mare comuniune la nivelul Bisericii, precum şi la nivel social. Prin urmare, aceste aspecte sunt importante pentru poporul nostru de astăzi. Ca să se întărească pacea, ca să fie întărite dimensiunile dreptăţii, ca să fie întărite comuniunea la nivelul Bisericii şi coeziunea socială. Prin urmare, credem că Sfântul Părinte va cere poporului să trăiască aceste dimensiuni fundamentale pentru lumea noastră de astăzi.

Şi să nu uităm dimensiunea reconcilierii. Este un bine ca oamenii să fie împăcaţi, ca să putem fi împăcaţi cu Dumnezeu, aşa cum este chemarea în acest timp de Post Mare, şi mai presus de toate, reconcilierea cu fratele. Deci, această dimensiune a reconcilierii, a creării unei comuniuni mai mari în Biserică, a reafirmării noastre în credinţă, pentru că poporul din Guineea Ecuatorială, când vorbim despre procente, Guineea Ecuatorială este ţara cu cel mai mare procent de creştini catolici din Africa. Anterior, ajungeam la 99%, dar astăzi statisticile sunt în scădere. Credem că, odată cu această vizită apostolică a lui Leon al XIV-lea, poporul din Guineea Ecuatorială va reveni la viaţă, se va întoarce la Biserica sa şi se vor simţi fii şi fiice ai acestei Biserici.

Monseniore Juan Domingo, aceasta va fi şi o oportunitate pentru a cunoaşte ţara dumneavoastră. Ne puteţi vorbi despre Guineea Ecuatorială, despre poporul ei?

Suntem păstorii unei mici ţări care se află la capătul Golfului Guineei şi situată pe ecuator. De aceea, este numită Guineea Ecuatorială datorită acestor două coordonate: Golful şi linia imaginară a ecuatorului care împarte pământul în două emisfere. Populaţia guineeană este majoritar catolică şi este dedicată şi agriculturii, care este prima resursă pentru toate familiile guineene. Este adevărat că poporul a primit recent şi această binecuvântare odată cu boom-ul petrolului, care a schimbat faţa ţării în toate dimensiunile. Dar poporul din Guineea, populaţia Guineei Ecuatoriale, trăieşte în principal din agricultură.

Şi care sunt trăsăturile distinctive ale Bisericii din Guineea Ecuatorială? Cler, călugări, evanghelizare? Cum este credinţa poporului?

Credinţa poporului este cea a unui popor foarte evlavios. Şi trebuie spus, de asemenea, că această vizită are loc în contextul comemorării a 170 de ani a procesului de evanghelizare pe aceste meleaguri. Pentru că Guineea, acum Guineea Ecuatorială, a aparţinut iniţial vicariatului apostolic al celor Două Guinee, creat în 1843-44. Atunci, evanghelizatorii au început să sosească în Guineea de astăzi începând cu 1855. Prin urmare, de la această dată, din 1855 până în 2025, sărbătorim 170 de ani.

Această misiune a continuat mai ales din 1883, când au sosit misionarii "Fiii Inimii Neprihănite a Mariei", misionarii claretieni. Ei sunt cei care au organizat Biserica din Guineea Ecuatorială, prin evanghelizare şi promovare umană. Misionarii, consacraţii, au fost primii care au format, ca să spunem aşa, clerul guineean. Şi acum, odată cu noua configuraţie pe care Biserica a primit-o în 2017, odată cu crearea a două noi dieceze, şi anume Mongomo şi Evinayong, Conferinţa Episcopală din Guineea Ecuatorială are acum cinci dieceze. Aceasta este configuraţia actuală a Bisericii din Guineea Ecuatorială.

Care sunt principalele provocări şi preocupări ale Bisericii pentru popor şi pentru evanghelizare?

În prezent, printre provocările cu care ne confruntăm se numără problema sectelor, secularizarea, pierderea simţului sacrului şi, mai presus de toate, problema transmiterii credinţei de la părinţi la copii. Îmi amintesc, de exemplu, că în familie, duminicile şi în zilele de sărbătoare de poruncă, era normal: întreaga familie mergea la biserică, părinţi şi copii. Dar astăzi acest lucru nu se mai întâmplă. Credincioşii creştini nu mai participă la celebrările duminicale şi în zilele de sărbătoare de poruncă aşa cum făceau odinioară. Credinţa pare să se răcească. De aceea, vizita Papei Leon al XIV-lea este văzută ca un semn al timpurilor noastre, unul care poate relansa această Biserică a noastră.

În prezent, trăim diferite contexte de violenţă şi de război în multe părţi ale lumii, iar Africa nu face excepţie. Este aceasta o oportunitate pentru naţiune de a lansa un apel la pace cu mesajul şi prezenţa Papei Leon?

Într-adevăr, am spus-o la început: papa este un mesager al păcii. Iar starea actuală a lumii, o lume divizată şi fragmentată de atâtea conflicte şi atâtea războaie, ne face să credem că una dintre profeţiile pe care Biserica le poate oferi astăzi este să trăim comuniunea. Mesajul păcii poate ajunge la inimile tuturor guineenilor. Promovând cultura întâlnirii, fraternitatea, aşa cum a spus Papa Francisc în enciclica sa Fratelli tutti, creând un popor care trăieşte fraternitatea, pentru că toţi suntem fraţi. Această vizită va fi un moment pentru a reînnoi fraternitatea noastră, familia noastră ca popor şi comunitatea noastră ca fii ai lui Dumnezeu.

Şi în ceea ce priveşte pregătirile, cum vă pregătiţi pentru această vizită apostolică?

Când am făcut anunţul, am ales trei verbe importante: a pregăti, a primi şi a trăi. În măsura în care vom pregăti mai bine această vizită, vom primi mai bine harul pe care Dumnezeu ni-l trimite prin suveranul pontif. Şi dacă îl vom primi bine, şi relaţiile noastre vor fi diferite. Conferinţa Episcopală a elaborat un parcurs de pregătire. Am publicat o scrisoare pastorală, o rugăciune care este recitată zilnic în familii şi în comunităţi, cateheze cu un caiet de bază şi vom organiza priveghiuri, novene, întâlniri şi conferinţe, pentru ca poporul să trăiască acest moment ca un timp de har, cu bucurie şi entuziasm, şi să se poată reînnoi în credinţă, în speranţă şi în caritate.

Monseniore Juan Domingo, vă mulţumesc. Doriţi să transmiteţi un mesaj final ca pregătire pentru vizita papei?

Vă mulţumim pentru efortul depus, traversând mări şi păduri pentru a ajunge aici. Tot poporul lui Dumnezeu se pregăteşte să trăiască acest mare moment. Îi mulţumim lui Dumnezeu că a ascultat rugăciunea noastră, îi mulţumim Papei Leon al XIV-lea pentru că a ales ţara noastră şi mulţumim Radioului Vatican pentru acest interviu. Cerem tuturor să se roage pentru noi, pentru ca această călătorie apostolică să ajungă la inima tuturor oamenilor.

Johan Pacheco

(După Vatican News, 2 martie 2026)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu