© Vatican Media

Papa Leon al XIV-lea: Angelus (1 februarie 2026)

Iubiţi fraţi şi surori, duminică frumoasă!

În liturgia de astăzi este proclamată o pagină splendidă din vestea bună pe care Isus o vesteşte pentru întreaga omenire: Evanghelia Fericirilor (Mt 5,1-12). Acestea sunt, de fapt, lumini pe care Domnul le aprinde în întunericul istoriei, dezvăluind planul de mântuire pe care Tatăl îl realizează prin Fiul, cu puterea Duhului Sfânt.

Pe munte, Cristos le dă ucenicilor săi legea nouă, cea scrisă în inimi, nu pe piatră: este o lege care reînnoieşte viaţa noastră şi o face bună, chiar şi atunci când lumii îi pare eşuată şi mizerabilă. Numai Dumnezeu îi poate numi cu adevărat fericiţi pe cei săraci şi cei care plâng (cf. v. 3-4), pentru că el este binele suprem care se dăruieşte tuturor cu iubire infinită. Numai Dumnezeu îi poate sătura pe cei care caută pacea şi dreptatea (cf. v. 6.9), pentru că el este judecătorul drept al lumii, autorul păcii veşnice. Numai în Dumnezeu îşi găsesc bucuria cei blânzi, cei milostivi şi cei curaţi cu inima (cf. v. 5.7-8), pentru că el este împlinirea aşteptării lor. În persecuţie, Dumnezeu este izvor de răscumpărare; în minciună, este ancoră de adevăr. De aceea, Isus proclamă: "Bucuraţi-vă şi tresăltaţi de veselie!" (v. 12).

Aceste Fericiri rămân un paradox numai pentru cei care cred că Dumnezeu este diferit de cum îl revelează Cristos. Cei care se aşteaptă ca cei puternici să fie mereu stăpânii pământului vor fi surprinşi de cuvintele Domnului. Cei care se obişnuiesc să creadă că fericirea aparţine bogaţilor ar putea crede că Isus se înşeală. În schimb, iluzia constă tocmai în lipsa de credinţă în Cristos: el este omul sărac care împărtăşeşte viaţa sa cu toţi, omul blând care perseverează în durere, făcătorul de pace persecutat până la moartea pe cruce.

Aşa luminează Isus sensul istoriei: nu istoria scrisă de învingători, ci istoria pe care Dumnezeu o împlineşte mântuind pe cei asupriţi. Fiul priveşte lumea cu realismul iubirii Tatălui; pe de altă parte, aşa cum a spus Papa Francisc, sunt "profesioniştii iluziei. Nu trebuie să-i urmăm, căci sunt incapabili să ne dea speranţă" (Angelus, 17 februarie 2019). Dumnezeu, în schimb, dăruieşte această speranţă în primul rând celor pe care lumea îi respinge ca fiind fără speranţă.

Aşadar, iubiţi fraţi şi surori, Fericirile devin pentru noi o probă a fericirii şi ne conduc să ne întrebăm dacă o considerăm o cucerire care se cumpără sau un dar se împărtăşeşte; dacă o punem în obiecte care sunt consumate sau în relaţii care ne însoţesc. De fapt, "din cauza lui Cristos" (cf. v. 11) şi datorită lui, amărăciunea încercărilor se transformă în bucuria celor răscumpăraţi: Isus nu vorbeşte despre o mângâiere îndepărtată, ci despre un har constant care ne susţine mereu, mai ales în vremurile de necaz.

Fericirile îi înalţă pe cei umili şi îi risipesc pe cei mândri în gândurile inimii lor (cf. Lc 1, 51-52). De aceea, cerem mijlocirea Fecioarei Maria, slujitoarea Domnului, pe care toate generaţiile o numesc fericită.

______________

După Angelus

Iubiţi fraţi şi surori!

Am primit cu mare îngrijorare ştiri despre creşterea tensiunilor dintre Cuba şi Statele Unite ale Americii, două ţări vecine. Mă alătur mesajului episcopilor cubanezi, care îndeamnă toţi liderii să promoveze un dialog sincer şi eficient pentru a evita violenţa şi orice acţiune care ar putea agrava suferinţa iubitului popor cubanez. Fie ca Virgen de la Caridad del Cobre să ajute şi să protejeze toţi fiii acelei iubite ţări!

Asigur rugăciunea mea pentru numeroasele victime ale alunecării de teren dintr-o mină din Kivu de Nord, Republica Democrată Congo. Domnul să susţină acel popor care suferă atât de mult!

Să ne rugăm şi pentru cei decedaţi şi pentru cei care suferă din cauza furtunilor care au lovit Portugalia şi sudul Italiei în ultimele zile. Şi să nu uităm de poporul din Mozambic, grav afectat de inundaţii.

Astăzi în Italia se sărbătoreşte "Ziua Naţională a Comemorării Victimelor Civile ale Războaielor şi Conflictelor din Lume". Această iniţiativă este, din păcate, actuală: în fiecare zi, se înregistrează victime civile în urma unor acţiuni armate care încalcă în mod deschis morala şi dreptul. Morţii şi răniţii de ieri şi de astăzi vor fi cu adevărat onoraţi atunci când va fi pusă capăt acestei nedreptăţi intolerabile.

Vinerea viitoare, încep Jocurile Olimpice de Iarnă din Milano-Cortina, urmate de Jocurile Paralimpice. Transmit cele mai bune urări organizatorilor şi tuturor sportivilor. Aceste mari evenimente sportive transmit un mesaj puternic de fraternitate şi reaprind speranţa pentru o lume în pace. Aceasta este şi semnificaţia armistiţiului olimpic, un obicei străvechi care însoţeşte Jocurile. Sper ca aceia cărora le pasă de pacea dintre popoare şi care sunt la putere, să ia cu această ocazie măsuri concrete pentru a promova destinderea şi dialogul.

Vă salut pe toţi, iubiţi romani şi pelerini din diferite ţări!

În mod deosebit, îmi face plăcere să-i primesc pe membrii mişcării Lmină-Viaţă din dieceza de Siedlce, Polonia, însoţiţi de episcopul auxiliar. Salut grupurile de credincioşi din Paraná, Argentina; Chojnice, Varşovia, Wrocław şi Wagrowiec, Polonia; credincioşii din Croaţia; din Ciudad de Guatemala şi San Salvador; precum şi studenţii Institutului "Rodríguez Mo?ino" din Badajoz şi pe cei din Cuenca, Spania. De asemenea, îi salut pe cinstitorii Maicii Domnului a Miracolelor din Corbetta, lângă Milano.

Vă mulţumesc din inimă pentru rugăciunile voastre şi vă urez tuturor o duminică frumoasă!

LEO PP. XIV

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu