Roman: Duminica Bibliei 2026

"Cuvântul lui Cristos să locuiască în voi din plin" (Col 3,16). În weekendul 24-25 ianuarie 2026, Institutul Teologic Romano-Catolic Franciscan din Roman, prin activitatea Centrului de Studii Biblice "Sfântul Anton de Padova", ne-a invitat să participăm la Meditaţii biblice, susţinute de lect. univ. dr. pr. Mihai Afrenţoae, în contextul aprofundării şi diseminării Cuvântului revelat. Evenimentul s-a desfăşurat în Sala "Petru Albert" şi capela institutului, ca reiterare a iniţiativei Sfântului Părinte Francisc de a dedica Sfintei Scripturi "nu o dată pe an, ci o dată pentru tot anul" (Aperuit illis, 2019). Au participat persoane consacrate, studenţi şi credincioşi laici interesaţi de aprofundarea tematicii propuse, aceea de a deveni noi înşine o locuinţă pentru manifestarea Verbului divin.

În partea introductivă, pr. Virgil Blaj, OFMConv., a prezentat cadrul specific al Duminicii Bibliei ca întâlnire spirituală ce permite credincioşilor "să retrăiască gestul Celui Înviat care deschide şi pentru noi comoara Cuvântului său", cu evidenţierea interdependenţei dintre credinţă şi Sfânta Scriptură, corelând Adevărul revelat cu texte fundamentale ale spiritualităţii creştine, precum Castelul interior, Sfânta Tereza de Avila, Proslogion, Sfântul Anselm din Canterbury sau Confesiuni, Sfântul Augustin.

Tema celei de-a VIII-a Duminici a Bibliei, "Cuvântul lui Cristos să locuiască în voi din plin" (Col 3,16), aflată sub îndemnul Sfântului Apostol Paul către comunitatea din Coloseni, a urmat modelul întâlnirilor formative care permit înţelegerea Bibliei în complexitatea teologică şi ştiinţifică. Prin cuvintele Sfântului Augustin, "Deus interior intimo meu (...)" / "Dumnezeu este mai interior decât partea mea cea mai intimă (...)", a fost explicat efortul oricărui credincios de a găsi odihna acelor răspunsuri esenţiale, profunde, cu rol de resemnificare ontologică.

Scrisoarea către Coloseni, structurată în două părţi: doctrinară şi parenetică, a constituit cadrul exegetic pe baza căruia părintele Mihai Afrenţoae a organizat cele două secvenţe meditative, având drept teme: "Fiinţe noi în Cristos (Col 3,5-11)" şi "Iubirea după modelul Cristos (Col 3,12-17)". Pătrunderea cu instrumentarul cercetătorului cunoscător al limbilor greacă, latină şi ebraică, cât şi diversele perspective: doctrinară, istorică, biblică ancorate spiritual şi în realitatea zilelor noastre au condus către imperativele dezbrăcării de omul vechi şi îmbrăcării cu omul nou, în Cristos. Autorul a subliniat că evanghelizarea comunităţii din Colose s-a realizat prin intermediul lui Epafras, într-un context cultural complex, marcat de influenţe evreieşti, greceşti şi frigiene, ceea ce a favorizat apariţia unor tendinţe sincretiste şi proto-gnostice. În acest context, Sfântul Paul urmărea consolidarea credinţei comunităţii pe "cuvântul adevărului evangheliei" (Col 1,5), în opoziţie cu speculaţiile filosofice şi practicile religioase incompatibile cu credinţa creştină.

Într-un limbaj fără echivoc, părintele predicator deconspiră viciile ca discursuri înşelătoare, prin iniţierea unui dialog intertestamentar, cu referire la acţiunea lui Faraon în Ex 8,24-25, şi exemplificarea adevăratelor plăgi ale sufletului: "desfrânarea, necurăţia, patima, pofta cea rea, lăcomia, care este idolatrie", împreună cu îndemnul la convertire: necr?sate = "daţi morţii", "ucideţi", conform Col 3,5. Lista viciilor: porneia, akatharsia, pathos, epithumia kak?, pleonexia, pe care le denunţă mărturia Sfântului Paul, polemizând cu mentalitatea păgână şi idolatră, demonstrează că deviaţiile comportamentale rezidă în necunoaşterea Tatălui şi sunt incompatibile cu libertatea adusă de Cristos. Orientarea centrală către transformarea credinciosului, prin asumarea "omului nou" în Cristos, a coincis cu sărbătoarea convertirii (revelaţiei) Sfântului Apostol Paul, o convergenţă edificatoare pentru aprofundarea dimensiunii vocaţionale şi misionare a credinţei creştine. Imperativul paulin "daţi morţii membrele pământeşti" a fost interpretat nu ca o negare a corporalităţii, ci ca o chemare la eliminarea viciilor care desfigurează persoana umană. Renunţarea la omul vechi era strâns legată de experienţa botezului, în care credinciosul se "dezbracă" de vechea existenţă şi se "îmbracă" în omul nou, creat după chipul Creatorului. Această transformare are un caracter ontologic: în Cristos dispar diferenţele etnice, sociale şi religioase, deoarece "Cristos este totul în toate" (Col 3,11). Astfel, credinţa creştină se afirmă ca o realitate care unifică şi eliberează, depăşind orice formă de discriminare sau ierarhizare umană.

Partea a doua a meditaţiilor, construită în opoziţie faţă de cea anterioară, dezvolta conţinutul pozitiv al vieţii creştine, concentrându-se asupra virtuţilor cu care credinciosul este chemat să se îmbrace. Imperativul "îmbrăcaţi-vă" a indicat faptul că darul primit la botez trebuie actualizat constant printr-un angajament personal şi comunitar. Creştinii desemnaţi drept "aleşi, sfinţi şi iubiţi" (Col 3,12) sunt invitaţi să trăiască milostivirea, bunătatea, umilinţa, blândeţea şi îndelunga răbdare, virtuţi care reflectă însăşi atitudinea lui Cristos. Un loc central îl ocupă iubirea, definită drept "legătura desăvârşirii" (Col 3,14), care unifică toate celelalte virtuţi şi face posibilă viaţa comunitară autentică. Pacea lui Cristos, recunoştinţa şi dimensiunea liturgică a vieţii creştine – exprimate prin psalmi, imnuri şi cântări spirituale – sunt prezentate ca efecte concrete ale locuirii Cuvântului lui Cristos în inima credincioşilor. Versetul Col 3,16 devine, în acest fel, un principiu fundamental al vieţii creştine: Cuvântul nu este doar ascultat, ci interiorizat, trăit şi transmis în comunitate.

În concluzie, articolul evidenţiază actualitatea mesajului paulin pentru credinciosul contemporan. A lăsa Cuvântul lui Cristos să locuiască din plin înseamnă a accepta o transformare profundă a modului de a gândi, de a trăi şi de a relaţiona. Părintele Mihai Afrenţoae a prezentat Duminica Bibliei 2026 ca pe o invitaţie la reînnoirea credinţei, la asumarea identităţii de om nou şi la trăirea concretă a iubirii după modelul lui Cristos, atât în viaţa personală, cât şi în cea comunitară.

Meditaţiile biblice au fost însoţite de lectura orantă a Psalmului 138 şi de o sesiune de împărtăşiri ale celor prezenţi, iar cuvântul de încheiere adresat de pr. Virgil Blaj, rector formativ al institutului, în calitate de moderator, a evidenţiat importanţa înveşmântării din vestiarul Cuvântului, lăsându-ne pătrunşi de sentimentul apartenenţei la familia creştină, expresie esenţială a dorinţei de colaborare la planul divin.

Participanţii au adus mulţumire Domnului prin rugăciuni din Oficiul lecturilor şi participarea la celebrarea Sfintei Liturghii în capela institutului, fiind primiţi cu iubire şi ospitalitate în mijlocul familiei franciscane.

Sfintele Liturghii din 24 şi 25 ianuarie au fost concelebrate de pr. Virgil Blaj, OFMConv., rector formativ al Institutului Teologic Romano-Catolic Franciscan, şi de pr. Bogdan Balaşcă, OFMConv., directorul Liceului Teologic Franciscan din Roman. Dimensiunea sacramentală liturgică i-a călăuzit pe cei prezenţi către nucleul credinţei creştine prezent în Sfânta Euharistie şi citirea Evangheliei. Textele din Mc 3,20-21 şi Mt 4,12-23, în consonanţă cu întregul eveniment al Duminicii Bibliei, au făcut referire la pătrunderea Domnului Isus Cristos în casele celor păcătoşi, căutând vindecarea lor, în contrast cu temerile familiei "că şi-a ieşit din fire", precum şi începutul activităţii sale publice, inaugurat sub imperativul "Convertiţi-vă: s-a apropiat împărăţia cerurilor!" (Mt 4,17), expresie a transformării interioare umane (metanoia) în raport cu realitatea nouă de fii ai lui Dumnezeu.

Eugenia-Tatiana Bulancea

* * *

Mai multe imagini de la acest eveniment puteţi vedea în Albumul foto: 24-25 ianuarie: Roman: Duminica Bibliei 2026