© Vatican Media

Papa Leon al XIV-lea: Discurs adresat participanţilor la Seminarul despre Etica în Managementul Sănătăţii (17 noiembrie 2025)

În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Pacea să fie cu voi!

Mii de mulţumiri. Bine aţi venit cu toţii!

Îl salut pe Monseniorul Bochatey, directorul acestui Seminar despre Etica în Managementul Sănătăţii [Seminario de etica en el gerenciamiento de empresas del sector salud], şi pe toţi participanţii la seminarul menţionat anterior, care s-au reunit, sub auspiciile Academiei Pontificale pentru Viaţă, pentru a discuta despre etica în sănătate, inteligenţa artificială şi inovaţiile tehnologice şi digitale.

Totuşi, apropiindu-vă de mormintele apostolilor Petru şi Paul în acest An Jubiliar, întâlnirea voastră nu are numai o valoare formativă, ci devine şi un pelerinaj, în care reflecţia asupra valorii etice a propunerilor noastre devine o etapă frumoasă pe drumul pe care suntem chemaţi să-l parcurgem ca societate şi ca Biserică. Astăzi, Biserica vă primeşte ca pelerini ai speranţei, considerând preţioase diversele voastre abordări, competenţe şi intenţii, pentru a stabili un dialog de viaţă şi de acţiune în misiunea comună a îngrijirii bolnavilor.

Din subiectele pe care le veţi discuta reies multe aspecte interesante, poate prea multe pentru a le aborda împreună în acest scurt salut, totuşi îmi permit să subliniez un concept care mi se pare că le uneşte. Mă refer la posibilitatea unei prejudecăţi, la introducerea unei condiţii, a unei premise, a unei note care falsifică, trunchiază, exclude în mod fraudulos percepţia noastră asupra realităţii societăţii şi a pacientului concret, creând o situaţie de nedreptate în gestionarea resurselor necesare pentru buna administrare a asistenţei medicale.

Dacă noi, ca indivizi şi ca societate, suntem chemaţi să apărăm activ demnitatea incontestabilă a fiecărei fiinţe umane, în toate etapele şi faţetele existenţei sale, din păcate, acest lucru nu corespunde întotdeauna realităţii. Instrumente atât de eficiente precum inteligenţa artificială pot fi manipulate, antrenate, orientate astfel încât, din motive de oportunitate sau interes, fie ele economice, politice sau de altă natură, această prejudecată, uneori imperceptibilă, să fie generată în informaţii, în management şi în modul în care ne prezentăm sau ne apropiem de ceilalţi.

Persoanele vor intra astfel într-o manipulare perversă care le va clasifica în funcţie de tratamentele de care au nevoie şi de costul acestora, de natura bolilor lor, transformându-le în obiecte, în date, în statistici. Cred că modalitatea de a evita acest lucru este să ne schimbăm perspectiva, să percepem valoarea binelui cu o viziune largă, să privim, dacă îmi permiteţi, aşa cum priveşte Dumnezeu, astfel încât să nu ne concentrăm pe profitul imediat, ci pe ceea ce va fi mai bine pentru toţi, ştiind să fim răbdători, generoşi şi solidari, creând legături şi construind punţi, pentru a lucra în reţea, pentru a optimiza resursele, astfel încât toţi să se poată simţi protagonişti şi beneficiari ai efortului comun.

În acelaşi timp, Dumnezeu ne învaţă că această viziune largă nu trebuie niciodată separată de raportul uman, de mângâiere, de recunoaşterea persoanei concrete, în fragilitatea sa şi în demnitatea sa. Este o viziune profundă, o viziune care ajunge la inima celorlalţi şi o dilată pe a noastră. Aceste două viziuni vor fi cel mai bun antidot pentru a ne asigura că structurile noastre de conducere nu pierd din vedere lucrul cel mai important: binele pe care suntem chemaţi să-l protejăm. Domnul să ne ajute să fim fideli în această slujire. Multe mulţumiri.

LEO PP. XIV

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu