© Vatican Media

Papa Leon al XIV-lea: Angelus (16 noiembrie 2025)

Iubiţi fraţi şi surori, duminică frumoasă!

În timp ce anul liturgic se apropie de sfârşit, Evanghelia de astăzi (Lc 21,5-19) ne face să reflectăm asupra frământărilor istoriei şi asupra sfârşitului lucrurilor. Pentru că ne cunoaşte inima, Isus, privind la aceste evenimente, ne invită înainte de toate să nu ne lăsăm copleşiţi de frică: "Când auziţi de războaie şi de răscoale - spune el - nu vă înspăimântaţi" (v. 9).

Apelul său este foarte actual: din păcate, de fapt, primim zilnic ştiri despre conflicte, calamităţi şi persecuţii care chinuiesc milioane de bărbaţi şi femei. Fie că ne confruntăm cu aceste necazuri, fie cu indiferenţa care vrea să le ignore, cuvintele lui Isus vestesc însă că agresiunea răului nu poate distruge speranţa celor care se încred în el. Cu cât ora este mai întunecată, cu atât credinţa străluceşte ca soarele.

Într-adevăr, Cristos afirmă de două ori că "din cauza numelui său" mulţi vor suferi violenţe şi trădări (cf. v. 12, 17), dar tocmai atunci vor avea ocazia să dea mărturie (cf. v. 13). Urmând exemplul Învăţătorului, care a revelat imensitatea iubirii sale pe cruce, această încurajare ne priveşte pe toţi. Persecuţia creştinilor, de fapt, se produce nu numai cu armele şi maltratările, ci şi cu cuvintele, adică prin minciuni şi manipulări ideologice. Mai ales când suntem asupriţi de aceste rele, fizice şi morale, suntem chemaţi să dăm mărturie despre adevărul care mântuieşte lumea, despre dreptatea care răscumpără popoarele de asuprire, despre speranţa care indică pentru toţi calea spre pace.

În stilul lor profetic, cuvintele lui Isus atestă că dezastrele şi durerile istoriei au un sfârşit, în timp ce bucuria celor care recunosc în el pe Mântuitorul este destinată să dureze pentru totdeauna. "Prin statornicia voastră vă veţi mântui sufletele" (v. 19): această promisiune a Domnului ne insuflă forţa de a rezista evenimentelor ameninţătoare ale istoriei şi oricărei ofense; să nu rămânem neputincioşi în faţa durerii, pentru că el însuşi ne dă "grai şi înţelepciune" (v. 15), ca să facem mereu binele cu inimă arzătoare.

Preaiubiţilor, de-a lungul întregii istorii a Bisericii, mai ales martirii sunt cei care ne amintesc că harul lui Dumnezeu este capabil să transfigureze chiar şi violenţa într-un semn de răscumpărare. De aceea, unindu-ne cu fraţii noştri şi surorile noastre care suferă pentru numele lui Isus, să căutăm cu încredere mijlocirea Mariei, Ajutorul creştinilor. În fiecare încercare şi dificultate, Sfânta Fecioară să ne mângâie şi să ne susţină.

______________

După Angelus

Iubiţi fraţi şi surori!

Aşa cum am spus mai devreme în comentariul meu la Evanghelie, şi astăzi, în diferite părţi ale lumii, creştinii suferă discriminări şi persecuţii. Mă gândesc în special la Bangladesh, Nigeria, Mozambic, Sudan şi alte ţări, de unde vin adesea ştiri despre atacuri asupra comunităţilor şi locurilor de cult. Dumnezeu este Tată milostiv şi vrea pacea între toţi fiii săi! Însoţesc în rugăciune familiile din Kivu, în Republica Democratică Congo, unde în ultimele zile a avut loc un masacru de civili, cel puţin douăzeci de victime ale unui atac terorist. Să ne rugăm ca orice violenţă să înceteze şi credincioşii să lucreze împreună pentru binele comun.

Urmăresc cu durere ştirile despre atacurile care continuă să lovească numeroase oraşe ucrainene, inclusiv Kiev. Acestea provoacă morţi şi răniţi, inclusiv copii, şi pagube imense infrastructurilor civile, lăsând familii fără adăpost în timp ce vremea rece avansează. Asigur apropierea mea de populaţia atât de afectată. Nu ne putem obişnui cu războiul şi cu distrugerea! Să ne rugăm împreună pentru o pace dreaptă şi stabilă în martirizata Ucraina.

De asemenea, doresc asigur rugăciunea mea pentru victimele gravului accident rutier petrecut miercurea trecută în sudul Peruului. Domnul să-i primească pe decedaţi, să sprijine răniţii şi să mângâie familiile îndurerate.

Ieri, la Bari, a fost beatificat Carmelo De Palma, preot diecezan care a murit în 1961 după o viaţă dedicată cu generozitate în slujirea Spovezii şi a însoţirii spirituale. Mărturia sa să-i inspire pe preoţi să se dăruiască fără rezerve slujirii poporului sfânt al lui Dumnezeu.

Astăzi celebrăm Ziua Mondială a Săracilor. Le mulţumesc celor din dieceze şi parohii care au promovat iniţiative de solidaritate cu cei mai defavorizaţi. Şi, în mod ideal, în această zi, le înmânez din nou exortaţia apostolică Dilexi te, "V-am iubit", despre iubirea faţă de săraci, un document pe care Papa Francisc îl pregătea în ultimele luni ale vieţii sale şi pe care l-am finalizat cu mare bucurie.

În această zi, ne amintim şi de toţi cei care au murit în accidente rutiere, prea adesea cauzate de comportamente iresponsabile. Fiecare să-şi examineze conştiinţa în această privinţă.

Apoi, mă alătur Bisericii din Italia care repropune astăzi Ziua de rugăciune pentru victimele şi supravieţuitorii abuzurilor, pentru ca să crească o cultură a respectului ca garanţie a protejării demnităţii fiecărei persoane, în special a minorilor şi a celor mai vulnerabili.

Şi acum vă salut cu afect pe voi toţi, romani şi pelerini din Italia şi din atâtea părţi ale lumii, în special credincioşii din Bar în Muntenegru, Valencia în Spania, Syros în Grecia, Puerto Rico, Sofia în Bulgaria, Bismarck în Statele Unite ale Americii, studenţii Catholic Theological Union din Chicago şi Corul "Eintracht Nentershausen" din Germania.

Salut pelerinii polonezi, amintind aniversarea Mesajului de reconciliere adresat de episcopii polonezi episcopilor germani după Cel de-Al Doilea Război Mondial. În final, salut Familia Vincenţiană şi grupurile din Lurago d'Erba, Coiano, Cusago, Paderno Dugnano şi Borno.

Mulţumesc tuturor şi duminică frumoasă!

LEO PP. XIV

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu