© Vatican Media

Papa Francisc şi libertatea religioasă: un drept la pace

"Nicio pace nu este posibilă acolo unde nu există libertate religioasă sau unde nu există libertate de gândire şi de exprimare şi respect pentru opiniile celorlalţi." Este semnificativ faptul că acestea au fost printre ultimele cuvinte ale învăţăturii Papei Francisc. Nu le-a rostit personal, ci le-a încredinţat ultimului său mesaj Urbi et Orbi pentru Paştele din 2025: cu câteva ore înainte de moartea sa, Jorge Mario Bergoglio a reuşit doar să anunţe că Cristos a înviat, lăsând citirea integrală a textului maestrului celebrărilor liturgice pontificale. Acesta este un eveniment semnificativ: până în ultimul moment al pontificatului său, Francisc s-a poziţionat ca un apărător curajos şi neobosit al drepturilor inseparabile la libertatea de gândire, de conştiinţă şi de religie. A făcut-o prin cuvinte, gesturi şi documente fundamentale, dar mai ales cu călătorii de o relevanţă extraordinară, adesea în locuri de la care motive politice sau de securitate l-ar fi putut descuraja.

Papa Francisc a promovat un concept pozitiv, non-conflictual, al libertăţii religioase, orientat spre pace, spre fraternitate şi spre acea "cultură a întâlnirii", care a devenit piatra unghiulară a angajării sale pentru binele comun al omenirii. Pontiful i-a apărat pe toţi creştinii, nu numai pe catolici, inventând expresia puternică şi evocatoare "ecumenismul sângelui". În acelaşi timp, a luptat pentru drepturile evreilor, musulmanilor, yazidiţilor şi ale altor comunităţi, convins că o convieţuire paşnică între popoare era singura cale viabilă, mai ales într-o epocă marcată de conflicte deschise sau de tensiuni subiacente între civilizaţii.

Asemenea Sfântului Ioan Paul al II-lea, Francisc a considerat libertatea religioasă un drept uman fundamental, fundament al tuturor celorlalte libertăţi, deoarece este înrădăcinat în demnitatea intrinsecă a persoanei. Încă de la începutul slujirii sale petrine, a îndemnat sistemele juridice naţionale şi instituţiile internaţionale să "recunoască, să garanteze şi să protejeze libertatea religioasă, care este un drept intrinsec inerent naturii umane, demnităţii sale de a fi liber şi este, de asemenea, un indicator al unei democraţii sănătoase". El a reiterat acest apel de mai multe ori în faţa comunităţii internaţionale şi a guvernelor, în special în discursurile sale tradiţionale de Anul Nou adresate Corpului Diplomatic acreditat pe lângă Sfântul Scaun.

Poate că cele mai durabile semne ale acestei angajări rămân gravate în cele 47 de călătorii apostolice internaţionale ale sale. Printre acestea, una dintre cele mai profetice a fost vizita sa în Irak în martie 2021. Imaginile Papei Francisc la Mosul - stând în mijlocul dărâmăturilor caselor şi bisericilor devastate de ISIS - sunt printre cele mai puternice ale pontificatului său. În acel loc rănit, el a declarat: "Astăzi, în pofida a toate, ne reafirmăm convingerea că fraternitatea este mai puternică decât fratricidul, că speranţa este mai puternică decât moartea, că pacea este mai puternică decât războiul".

Libertatea religioasă a fost, de asemenea, esenţială pentru "imposibila" sa călătorie în Republica Centrafricană, precum şi pentru alte călătorii în Asia şi Albania - o naţiune care, sub regimul comunist, fusese declarată oficial stat ateu, făcând din negarea lui Dumnezeu şi a oricărei exprimări religioase un principiu fondator. Papa Francisc a vorbit frecvent despre libertatea religioasă şi în timpul vizitei sale în Statele Unite, unde, în inima celei mai puternice democraţii din lume, a reamintit că libertatea religioasă este una dintre cele mai mari cuceriri ale Americii - o cucerire care trebuie apărată împotriva oricărei încercări de a izola credinţa în sfera privată.

Alături de Irak, o altă piatră de hotar pentru libertatea religioasă a fost călătoria la Abu Dhabi din februarie 2019. Acolo, alături de marele imam al Al-Azhar, Ahmad Al-Tayyib, Papa Francisc a semnat Declaraţia despre Fraternitatea Umană, un document care afirmă că pluralismul religios derivă dintr-o voinţă divină înţeleaptă, prin care Dumnezeu a creat fiinţele umane.

Această înţelepciune divină - afirmă textul, semnat astăzi de mulţi lideri religioşi - este "originea din care derivă dreptul la libertatea de credinţă şi libertatea de a fi diferit. Din acest motiv, obligarea oamenilor să adere la o anumită religie sau cultură este condamnată, la fel ca şi impunerea unui mod de viaţă pe care alţii nu îl acceptă". Am avut privilegiul de a-l însoţi pe Papa Francisc în acea călătorie în calitate de director al Sălii de Presă al Sfântului Scaun. Îmi amintesc că a doua zi după semnare, Sfântul Părinte m-a întrebat care a fost reacţia presei internaţionale la document şi care au fost cele mai semnificative răspunsuri, atât în lumea creştină, cât şi în cea islamică.

Magisteriul Papei Francisc despre libertatea religioasă este prezent şi în documentele cheie ale pontificatului său. În exortaţia apostolică Evangelii gaudium a dedicat un întreg paragraf acestui drept fundamental, în timp ce în enciclica Fratelli tutti a reiterat că "există un drept uman fundamental care nu trebuie uitat pe calea spre fraternitate şi pace: este libertatea religioasă pentru credincioşii din toate religiile", clarificând că aceasta nu se referă numai la libertatea de cult, ci şi la dreptul de a trăi public propria credinţă. Această viziune se bazează pe o referire constantă la Conciliul al II-lea din Vatican, în special la declaraţia Dignitatis humanae, a cărei a 60-a aniversare va fi sărbătorită în decembrie 2025.

În concluzie, se poate afirma clar că Papa Francisc a făcut din libertatea religioasă unul dintre pilonii misiunii sale de succesor al lui Petru, legând-o strâns de promovarea păcii, a dialogului şi a demnităţii umane. Această moştenire este acum încredinţată Papei Leon, care continuă să ne provoace pe toţi să construim o omenire mai liberă şi mai fraternă.

Alessandro Gisotti

(După L'Osservatore Romano, 20 octombrie 2025)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu