© Vatican Media

A trecut la Domnul cardinalul Edoardo Menichelli, arhiepiscop emerit de Ancona-Osimo

Cardinalul Edoardo Menichelli, arhiepiscop emerit de Ancona-Osimo, a murit în dimineaţa de luni, 20 octombrie 2025, la San Severino Marche, la vârsta de 86 de ani. Tocmai împlinise 86 de ani, fiind născut pe 14 octombrie 1939, în Serripola di San Severino Marche. Hirotonit preot pe 3 iulie 1965, a fost ales în Scaunul Arhidiecezan Rezidenţial de Chieti-Vasto pe 10 iunie 1994 şi a primit hirotonirea episcopală pe 9 iulie. Pe 8 ianuarie 2004, a fost transferat la Ancona-Osimo, iar în consistoriul din 14 februarie 2015, Papa Francisc l-a creat cardinal cu titlul "Sacri Cuori di Gesù e Maria a Tor Fiorenza". Pe 14 iulie 2017, a renunţat la conducerea pastorală a Arhidiecezei de Ancona-Osimo.

Şaizeci de ani de viaţă preoţească, peste douăzeci de ani de slujire episcopală în două arhidieceze din centrul Italiei, precedaţi de o lungă slujire în Curia Romană, şi zece ani de cardinalat: aşa poate fi rezumată experienţa cardinalului Edoardo Menichelli, arhiepiscop emerit de Ancona-Osimo.

Născut în Serripola di San Severino Marche, în provincia Macerata, pe 14 octombrie 1939, primul său model uman şi preoţesc a fost parohul din perioada copilăriei, amintit în special pentru faptul că a încurajat primirea familiei medicului partizan Mosè Di Segni, cu soţia şi primii doi copii, micuţii Elio şi Frida (al treilea copil, Riccardo, actualul rabin şef al Romei, nu se născuse încă). Printre copiii din sat care s-au jucat cu ei s-a numărat şi micuţul Edoardo, care în 2011 a amintit acea circumstanţă, îmbrăţişându-şi vechii prieteni din copilărie, cu ocazia acordării cetăţeniei de onoare a oraşului San Severino fraţilor Di Segni.

După ce a urmat studiile medii şi gimnaziale Seminarul din San Severino Marche (dieceza de origine, care în 1986 a fost unită cu Arhidieceza de Camerino sub numele de Camerino - San Severino Marche) şi studiile filosofice şi teologice la Seminarul Pontifical Regional "Pius al XI-lea" din Fano, Menichelli s-a mutat la Roma, la Universitatea Pontificală Laterană, unde a obţinut licenţa în teologie Pastorală.

Hirotonit preot pe 3 iulie, acum şaizeci de ani, a slujit timp de trei ani ca vicar la Parohia "Sfântul Iosif" din San Severino Marche, predând în acelaşi timp religia în şcolile de stat.

În 1968, a fost chemat la Roma, unde a rămas timp de douăzeci şi şase de ani: lucrând mai întâi, până în 1991, ca oficial la Tribunalul Suprem al Signaturii Apostolice, apoi la Congregaţia pentru Bisericile Orientale ca ataşat de secretariat. De asemenea, a avut funcţia de secretar particular al cardinalului Achille Silvestrini, prefectul dicasterului.

În anii petrecuţi la Roma, din 1970 până la numirea sa episcopală, a slujit ca asistent pastoral la Parohia "Sfintele Inimi ale lui Isus şi Maria" din cartierul Trieste, concentrându-se îndeosebi pe pastoraţia familială. De asemenea, a slujit ca asistent spiritual la clinica Villa Mafalda timp de peste douăzeci de ani şi a colaborat, de asemenea, cu centrul de consiliere familială al Facultăţii de Medicină din cadrul Policlinicii Gemelli, unde a predat etica profesională la şcoala pentru asistenţi medicali timp de mai mulţi ani. În cele din urmă, a participat activ la Sinodul Diecezei de Roma, care s-a încheiat în 1993, după un parcurs de şapte ani.

Pe 10 iunie 1994, a fost numit arhiepiscop de Chieti-Vasto de către Sfântul Ioan Paul al II-lea, succesor al Excelenţei Sale arhiepiscopul Antonio Valentini. Pe 9 iulie acelaşi an, a primit hirotonirea episcopală la Roma de la cardinalul Silvestrini. Mottoul său ales a fost Sub lumine Matris.

În timpul slujirii sale în Abruzzo, a lucrat mai ales pentru relansarea vieţii pastorale, acordând totodată o atenţie deosebită reformării organizării economico-administrative a arhidiecezei.

Zece ani mai târziu, pe 8 ianuarie 2004, a fost transferat la sediul mitropolitan de Ancona-Osimo, succesor al Excelenţei Sale arhiepiscopul Franco Festorazzi. A preluat funcţia pe 7 martie, ducând şi în arhidieceza din Marche stilul său simplu şi direct.

Pe 11 septembrie 2011, l-a primit pe Papa Benedict al XVI-lea într-o vizită pastorală la Ancona, unde, în şantierul naval, Sfântul Părinte a prezidat Liturghia de încheiere a celui de-al XXV-lea Congres Euharistic Naţional Italian. La dorinţa expresă a arhiepiscopului, marea adunare naţională a fost marcată de o temă triplă - cuprinsă în trei "C": celebrări, caritate şi cultură - şi de câteva întâlniri speciale cu Papa Benedict al XVI-lea: una rezervată cuplurilor căsătorite şi preoţilor împreună, pentru a recupera o identitate vocaţională şi a redescoperi angajarea comună faţă de educaţie, şi o alta cu logodnicii, pentru a le arăta apropierea Bisericii. Vizita este amintită însă şi pentru un alt moment semnificativ: prânzul împărtăşit de pontif cu o delegaţie de muncitori disponibilizaţi temporar şi cu unii săraci asistaţi de Caritas.

Vicepreşedinte al Conferinţei Episcopale din regiunea Marche, a fost membru al Comisiei pentru Educaţia Catolică, Şcoală şi Universitate din cadrul Conferinţei Episcopale Italiene. De asemenea, a ocupat funcţia de asistent ecleziastic naţional al Asociaţiei Medicilor Catolici Italieni (AMCI).

O recunoaştere a atenţiei sale pastorale speciale faţă de familie a venit prin numirea sa de către Papa Francisc ca membru al celei de-a Treia Adunări Extraordinare a Sinodului Episcopilor despre Familie (octombrie 2014) şi, ulterior, al celei de-a XIV-a Adunări Generale Ordinare din 2015. Între timp, în consistoriul din 14 februarie 2015, Papa Francisc l-a creat cardinal cu titlul "Sacri Cuori di Gesù e Maria a Tor Fiorenza".

Pe 6 ianuarie 2017, s-a numărat printre ecleziasticii care au însoţit familiile victimelor cutremurului din centrul Italiei, afectate de tragicul cutremur din vara precedentă, la o audienţă cu pontiful argentinian. Pe 14 iulie acelaşi an, a renunţat la conducerea pastorală a Arhidiecezei de Ancona-Osimo, iar pe 30 septembrie, Sfântul Părinte l-a numit printre membrii Tribunalului Suprem al Signaturii Apostolice.

Pe 16 iunie 2019, a fost printre concelebranţii la Sfânta Liturghie prezidată de episcopul de Roma în timpul vizitei sale în zonele afectate de cutremur din Arhidieceza de Camerino - San Severino Marche.

În sfârşit, la centenarul naşterii cardinalului Silvestrini, în mai 2023, a devenit preşedinte al nou-înfiinţatei Asociaţii Culturale Premiul Internaţional Achille Silvestrini pentru Dialog şi Pace (APIAS ETS).

(După L'Osservatore Romano, 20 octombrie 2025)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu