© Vatican Media

Cardinalul Parolin: Inteligenţa Artificială, sprijin pentru medic, dar nu un înlocuitor al umanităţii sale

"Demnitatea umană vine înaintea oricărui calcul". Acesta este unul dintre conceptele exprimate de cardinalul secretar de stat în Lectio Magistralis miercuri, 15 octombrie 2025, la Institutul Superior al Sănătăţii din Roma, cu ocazia inaugurării Centrului pentru Studiul şi Dezvoltarea Inteligenţei Artificiale, la care, a asigurat cardinalul, vor colabora experţi desemnaţi de Sfântul Scaun.

Avantajele şi riscurile utilizării Inteligenţei Artificiale în domeniul sanitar au fost subiectul reflecţiei de miercuri, 15 octombrie 2025, a cardinalului secretar de stat Pietro Parolin, vorbind la Institutul Superior al Sănătăţii din Roma cu ocazia inaugurării Centrului pentru Studiul şi Dezvoltarea Inteligenţei Artificiale. În timpul lectio magistralis pe tema "Etica Inteligenţei Artificiale", cardinalul a subliniat că IA este "un orizont plin de promisiuni", dar şi "o răscruce" care impune alegerea între o tehnologie orientată spre eficienţa "inumană", care "ajunge să-i rebuteze pe cei mai slabi", sau o inteligenţă artificială iluminată "de etică" şi "în slujba" binelui integral al fiecărei persoane.

IA pentru o lume umană şi dreaptă

"Sfântul Scaun, fidel misiunii sale - a declarat cardinalul -, va continua să lucreze, în dialog cu toţi bărbaţii şi femeile de bună voinţă, pentru a se asigura că tehnologia rămâne ceea ce ar trebui să fie: nu un scop în sine, ci un mijloc puternic pentru a construi o lume mai dreaptă, mai fraternă şi mai umană". Tema despre IA, a subliniat Parolin, defineşte prezentul şi modelează viitorul, îl interpelează pe om în demnitatea sa pe care "nicio maşină nu va putea vreodată să o reproducă sau să o înlocuiască".

Marile resurse ale IA în domeniul medical

Utilizarea Inteligenţei Artificiale în domeniul sănătăţii ar putea oferi cu adevărat o contribuţie importantă. Să ne gândim, a afirmat Parolin, la citirea radiografiilor cu o precizie mai mare decât ochiul uman; la posibilitatea de a găsi noi medicamente sau de a experimenta terapii oncologice bazate pe profilul genetic; a optimiza gestionarea resurselor spitaliceşti pentru un acces mai echitabil la îngrijiri în cele mai sărace regiuni ale lumii. "Aceasta este inteligenţa artificială pe care o dorim: un instrument puternic - a declarat secretarul de stat, "în slujba vieţii, un aliat al omului în lupta împotriva bolii şi suferinţei".

Umanitatea medicului

Pe lângă punctele luminoase, este necesar să recunoaştem şi punctele întunecate. Pentru Parolin, primul risc este "dezumanizarea îngrijirii", slăbirea alianţei terapeutice dintre medic şi pacient, care nu este numai un schimb de informaţii, ci şi un pact de încredere între două persoane. "Un algoritm poate oferi un diagnostic, dar nu poate oferi un cuvânt de mângâiere". Riscul este ca medicul, împovărat de presiuni birocratice şi economice, să delege maşinii judecata, devenind astfel "dintr-un clinician înţelept un simplu supraveghetor al unui proces automatizat". "Trebuie să luptăm - a subliniat cardinalul - pentru ca tehnologia să rămână un instrument care să sprijine decizia medicului, nu un înlocuitor al umanităţii sale".

Apartheidul sanitar

Un alt risc este cel al "discriminării algoritmice", deoarece, prin introducerea de date care reflectă prejudecăţile şi inegalităţile existente în societate, IA le va replica, creând un veritabil "apartheid sanitar", în timp ce beneficiile inteligenţei artificiale trebuie să fie accesibile tuturor. Dar cine este responsabil pentru o eroare algoritmică? "Lipsa de claritate în acest punct - a declarat secretarul de stat - riscă să creeze o «iresponsabilitate a sistemului» în care, în cele din urmă, nimeni nu este cu adevărat responsabil, iar victima nu găseşte dreptate".

Inima eticii

Cardinalul Parolin consideră, de asemenea, că trebuie luat în considerare riscul accentuării "culturii rebutării" într-o lume care urmăreşte obsesiv performanţa. "Ce valoare va atribui un algoritm vieţii unui bătrân cu multiple patologii, a unei persoane bolnave în fază terminală, a unui copil nenăscut cu o malformaţie gravă?": este întrebarea cardinalului, care deschide un scenariu posibil: a considera o viaţă "care nu este demnă să fie trăită". "Aici atingem inima eticii noastre. Pentru noi, fiecare viaţă are o valoare infinită, de la concepţie până la moartea naturală, o valoare care nu depinde de utilitatea sa, de productivitatea sa sau de perfecţiunea sa fizică. Demnitatea umană vine înaintea oricărui calcul."

În mâinile fiinţei umane

Biserica, ce priveşte cu admiraţie şi prudenţă progresul ştiinţific şi tehnologic, porneşte astfel pe calea "guvernării umane şi umaniste a tehnologiei"; o cale de dialog "între oameni de ştiinţă, eticieni, filozofi, teologi şi factori de decizie politică, pentru a construi împreună un viitor în care inovaţia să fie sinonimă cu adevăratul progres uman". Prin urmare, este necesar să se investească în formarea etică a celor care lucrează în tehnologie, dar "adevărata platformă care va permite inteligenţei artificiale să dea roade pentru binele lumii nu este tehnologia, ci fiinţele umane". "Decizia finală, mai ales când viaţa şi moartea sunt în joc, trebuie să rămână întotdeauna în mâinile unei fiinţe umane, capabile să integreze datele maşinilor cu valorile prudenţei, compasiunii şi înţelepciunii".

Principii cheie

Reamintind declaraţiile papilor din trecut şi amintind de iniţiativa "Rome Call for Ai Ethics" ["Apelul de la Roma pentru Etica Inteligenţei Artificiale"], cardinalul a reafirmat importanţa mai multor principii cheie care trebuie să călăuzească dezvoltarea tehnologiilor: transparenţa, incluziunea, responsabilitatea, imparţialitatea, credibilitatea, securitatea şi confidenţialitatea. Apoi în încheiere, a exprimat disponibilitatea Sfântului Scaun de a numi experţi care să participe la activităţile Centrului pentru Studiul şi Dezvoltarea Inteligenţei Artificiale, recent inaugurat.

Benedetta Capelli

(După Vatican News, 15 octombrie 2025)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu