© Vatican Media

Patriarhul Bartolomeu: Împreună, fiind creştini, mărturisim că nu există pace fără dreptate

"Fiind creştini, trebuie să ne facem auzită vocea, uniţi, aşa cum au făcut fraţii noştri" şi "trebuie să mărturisim şi o voinţă fermă de dreptate, pentru că fără dreptate nu există pace". Patriarhul ecumenic de Constantinopol, Bartolomeu, la Întâlnirea de la Rimini pentru a interveni la o întâlnire despre Conciliul din Niceea, intervievat de mass-media vaticane, a vorbit despre data comună a Paştelui pentru creştini, despre mărturia lor în lumea biciuită de războaie. El l-a amintit pe Papa Francisc şi a vorbit despre Leon al XIV-lea, subliniind că prima călătorie a noului episcop de Roma va fi în Turcia, pentru a celebra aniversarea Conciliului din Niceea.

Sărbătorim cea de-a 1700-a aniversare a marelui Conciliu din Niceea, fundamental pentru istoria tuturor creştinilor şi pentru unitatea Bisericii. Ce mesaj ne transmite astăzi acel Conciliu?

Conciliul din Niceea a fost o piatră de hotar în întreaga istorie a creştinismului. Conform promisiunilor lui Cristos, Duhul Sfânt a vorbit şi continuă să acţioneze în istoria omului. Părinţii de la Niceea, rămânând fermi faţă de kerygma Sfintelor Scripturi, au definit ceea ce Biserica creştină vestea deja de trei secole prin simbolurile baptismale, codificând în canoane adevărul vestit. Conciliul îi trezeşte pe creştinii din Bisericile din timpul nostru la faptul că Cristos este cu adevărat Logosul, care s-a făcut trup, lumină din lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, Homoousios, de o fiinţă cu Tatăl, pentru că dacă Isus Cristos nu ar fi Dumnezeu, împreună cu Duhul Sfânt, Treime consubstanţială şi indivizibilă, atunci istoria creştină ar fi numai o frumoasă filozofie etică şi nu istoria mântuirii. Toate acţiunile noastre de astăzi şi de mâine decurg din aceasta.

La Niceea, s-a discutat data Paştelui şi s-a căutat un acord. După secole şi secole, de ce încă nu este posibil ca toţi creştinii să-l sărbătorească în aceeaşi zi, în aceeaşi duminică?

La Niceea, s-a decis că este important să fie mărturisită învierea lui Cristos în aceeaşi zi, peste tot în lumea cunoscută atunci. Din păcate, diferite circumstanţe istorice au sfidat directivele Conciliului. Nu ne revine nouă să judecăm ce s-a întâmplat, totuşi şi astăzi înţelegem că, pentru a fi credibili drept creştini, trebuie să sărbătorim învierea Mântuitorului în aceeaşi zi. Împreună cu regretatul Papă Francisc, am numit o comisie pentru a studia problema. Am început un dialog. Cu toate acestea, există sensibilităţi diferite între Biserici şi, prin urmare, sarcina noastră este şi de a evita noi diviziuni. Pentru Biserica Ortodoxă, ceea ce a fost stabilit de un conciliu ecumenic nu poate fi modificat decât de un alt conciliu ecumenic. Cu toate acestea, suntem cu toţii dispuşi să ascultăm de Duhul Sfânt, care, credem noi, ne-a arătat chiar în acest an cât de esenţială este unificarea datei Paştelui.

Anul acesta, toţi creştinii au putut celebra Paştele în aceeaşi zi. Paştele a fost şi ziua ultimei apariţii publice a Papei Francisc, a ultimei sale îmbrăţişări cu credincioşii. Ce amintiri aveţi despre Francisc şi cum credeţi că a contribuit la dialogul ecumenic?

Papa Francisc, de fericită amintire, nu a fost numai episcop de Roma, aşa cum spunea el despre sine însuşi. A fost un frate cu care ne unea o sintonie despre marile probleme ale omului contemporan şi o profundă pasiune pentru unitatea lumii creştine. Din ziua alegerii sale, am simţit în noi nevoia de a fi prezenţi la inaugurarea sa: era prima dată în istorie pentru un patriarh ecumenic. Am luptat împreună pentru pacea între popoare, pentru dialogul cu marile credinţe, dialogul interreligios, pentru dreptatea comună, pentru mediul natural, pentru ultimii din lume. Ne-am întâlnit de foarte multe ori, iar fiecare întâlnire a noastră a fost o întâlnire între fraţi care se iubesc. Domnul îl va răsplăti pentru ceea ce a mărturisit cu viaţa sa, cu lucrarea sa. Requiescat in pace.

Din 8 mai, avem un nou papă, Leon al XIV-lea...

L-am întâlnit deja de două ori...

De fapt, voiam să vă întreb cum au decurs aceste prime întâlniri şi ce v-a impresionat în legătură cu aceşti primi paşi în misiunea sa ca episcop de Roma şi păstor al Bisericii.

Am fost profund impresionaţi de figura noului papă, care, deşi acţionează diferit faţă de Papa Francisc, a manifestat încă de la început convingerea sa fermă de a continua pe urmele predecesorului său. Simţim o puternică sintonie şi cu el şi suntem deosebit de bucuroşi că prima sa călătorie în străinătate va fi la patriarhia ecumenică, în Turcia, în patria noastră, şi la Niceea, unde împreună vom mărturisi convingerea noastră fermă de a continua dialogul ecumenic şi angajarea Bisericilor noastre în faţa provocărilor globale. Îl aşteptăm cu mare nerăbdare.

Sanctitate, lumea este chinuită de războaie. Există conflictul din Ucraina, o rană sfâşietoare şi pentru Biserici. Există tragedia din Gaza, unde oamenii mor de foame. Există şi alte războaie despre care nu se vorbeşte. Ce putem face pentru a promova o cultură a fraternităţii şi a păcii?

Din păcate, există multe războaie în lume, adesea departe de atenţia mass-media globale. Şi apoi există Ucraina, un război fratricid, un scandal pentru lumea creştină şi mai ales ortodoxă. Există Gaza şi întregul Orient Mijlociu, unde interese departe de necesităţile populaţiilor respective determină nu spre o pace dreaptă, ci spre continuarea unui război sfâşietor şi inuman. Fiind creştini, trebuie să ne facem auzită vocea, uniţi, aşa cum au făcut fraţii noştri, patriarhul ortodox grec de Ierusalim, Teofil, şi patriarhul latin, cardinalul Pizzaballa. Trebuie să mărturisim şi o voinţă fermă de dreptate, pentru că fără dreptate nu există pace. Dar, fiind creştini, avem şi o armă invincibilă, rugăciunea. Şi nu trebuie să uităm niciodată acest lucru.

Vă mulţumesc, Sanctitate, şi vă mulţumesc şi pentru participarea la această Întâlnire pentru fraternitatea popoarelor, o altă ocazie de pace.

Am acceptat cu bucurie invitaţia şi sunt aici, la Rimini, pentru a-mi da umila mărturie. Mâine mă voi întoarce la Istanbul, la sediul meu.

Andrea Tornielli

(După Vatican News, 26 august 2025)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu