© Vatican Media

Din Ţara Sfântă cardinalul Aveline încurajează susţinerea creştinilor locali

Pelerinaje de speranţă şi solidaritate

Atât la Taybeh, în timpul Liturghiei de duminică celebrate alături de cei trei parohi din acest sat predominant creştin, aflat într-un teritoriu controlat de colonişti, cât şi la Betleem, în Bazilica Naşterii Domnului pustie, şi din nou la comunitatea monastică benedictină din Abu Ghosh, cardinalul Jean-Marc Aveline, arhiepiscop de Marsilia şi preşedinte al Conferinţei Episcopale Franceze, aflat în pelerinaj în Ţara Sfântă între 16 şi 20 august 2025, alături de un grup de prelaţi, s-a întâlnit cu credincioşii locali pentru a le exprima sprijinul său spiritual, material şi fratern. Aşa cum a recomandat Papa Leon al XIV-lea într-un scurt mesaj, a fost vorba de o călătorie care a voit să fie "o mărturie puternică de apropiere şi milostivire" într-un moment de durere şi incertitudine, pe care însuşi pontiful l-a însoţit cu spiritul şi rugăciunea.

"Nu am venit pentru a vorbi, ci pentru a asculta şi a înţelege", a explicat cardinalul Aveline jurnaliştilor la sediul patriarhiei din Ierusalim a latinilor. Însoţit de cei doi vicepreşedinţi ai Conferinţei Episcopale, Monseniorul Benoît Bertrand şi Monseniorul Vincent Jordy, şi de episcopul auxiliar de Ierusalim al latinilor, William Hanna Shomali, arhiepiscopul de Marsilia a vorbit despre angoasa şi despre dezolarea pe care le-a trăit în ultimele zile: "Este dificil să trăieşti în aceste locuri ştiind ceea ce se întâmplă aici în apropiere, în Gaza. Această situaţie este constant în mintea şi în inima noastră. Cunoaştem gravitatea a ceea ce se întâmplă". În timpul unei convorbiri telefonice de miercuri, dimineaţă, 19 august 2025, cu preotul paroh, Gabriel Romanelli, cardinalul a fost informat despre operaţiunile de evacuare din cartierul în care se află Biserica "Sfânta Familie". Aveline, care va părăsi Ţara Sfântă în această seară, l-a definit pe părintele Romanelli un simbol al "forţei interioare" şi al "credinţei în Dumnezeu în toate circumstanţele", adăugând că la întoarcerea sa va avea "multe de spus Bisericilor din Franţa şi Europa".

Este necesar - a subliniat preşedintele Conferinţei Episcopale Franceze - să se încurajeze o întoarcere treptată a pelerinilor, în grupuri mici şi cu o mentalitate nouă, capabilă să aibă grijă autentică de creştini şi de ceilalţi care trăiesc pe aceste meleaguri: "Un pelerin care înţelege că există creştini în această ţară care nu pot întreprinde acelaşi pelerinaj pe care îl întreprinde el însuşi. Un pelerinaj care nu are ca scop îmbunătăţirea relaţiei cu propria credinţă, ci experimentarea unui sentiment de profundă solidaritate eclezială, adică o convertire a pelerinului". Aceasta este o chestiune a responsabilităţii întregii Biserici faţă de Biserica mamă din Ierusalim: "Cheia principală de lectură este politică, dar există şi o interpretare spirituală, iar aplicarea ei este responsabilitatea creştinilor. Aceasta se referă la misterul Bisericii şi al Pătimirii", explică Aveline, care a discutat acest lucru la Taybeh cu patriarhul emerit de Ierusalim al latinilor, Michel Sabbah, care la rândul său a destăinuit: "Trăim ceva similar cu perpetuarea Pătimirii lui Cristos". Cardinalul a evocat apoi misterul iudaismului, reflectând asupra legăturii "vitale, profunde şi existenţiale" dintre evrei şi creştini: "Cum putem trăi credinţa ebraică precum o rădăcină pentru noi şi pentru ei, precum un rod? În special într-un moment precum cel actual, caracterizat de alegerile politice ale guvernului israelian şi de respingerea oricărei critici, etichetată drept antisemitism, avem cu siguranţă nevoie de o discuţie", a afirmat el, evocând antisemitismul "grav" care a revenit în prim-plan în Europa.

Arhiepiscopul de Marsilia şi-a exprimat, de asemenea, admiraţia faţă de cardinalul Pierbattista Pizzaballa, patriarhul de Ierusalim al latinilor, capabil să dea dovadă "de răbdare, de curaj şi de dorinţa de a spune adevărul", fără a încălca vreodată demnitatea nimănui, oriunde s-ar afla. Unul dintre scopurile vizitei, a precizat el, "este tocmai acela de a-l ajuta în misiunea sa". În pofida temelor politice şi spirituale complexe, preşedintele episcopilor francezi a subliniat bucuria profundă a evangheliei, din care face parte sărăcia, pe care el însuşi a putut să o perceapă în locurile sfinte: "Nu este vorba de un entuziasm superficial, ci de o bucurie profundă pentru că este legată de speranţă. Când toate motivele de speranţă dispar, în inimi rămâne numai speranţa celor care cred în Cristos şi în Înviere". Şi citând o definiţie a speranţei dată de călugărul trapist André Louf, a concluzionat: "Dumnezeu ştie să creeze capodopere cu molozul viselor noastre. Multe vise au fost spulberate aici, dar iată speranţa pe care am venit să o împărtăşim".

Delphine Allaire

(După L'Osservatore Romano, 20 august 2025)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu