© Vatican Media

Papa Leon al XIV-lea: Sfânta Liturghie la capela de la Secţia de carabinieri din Castel Gandolfo (15 iulie 2025)

Iubiţi fraţi şi surori,

Evanghelia pe care tocmai am ascultat-o ne oferă semnificaţia creştină autentică a acestor două cuvinte. Frate şi soră sunt nume de relaţie, pe care le repetăm adesea în liturgie ca salut, ca semne de apropiere şi de afect. Isus, Fiul unic-născut al lui Dumnezeu, explică sensul lor în relaţie cu sine însuşi şi cu Tatăl său, dezvăluind o legătură mai puternică decât sângele, deoarece ne implică pe toţi, unind fiecare bărbat şi fiecare femeie. De fapt, toţi suntem cu adevărat fraţi şi surori ai lui Isus atunci când facem voinţa lui Dumnezeu, adică atunci când trăim iubindu-ne unii pe alţii, aşa cum Dumnezeu ne-a iubit pe noi.

Fiecare relaţie pe care Dumnezeu o trăieşte, în sine şi pentru noi, devine astfel un dar: când Fiul său unic devine fratele nostru, Tatăl său devine Tatăl nostru, iar Duhul Sfânt, care uneşte pe Tatăl şi pe Fiul, vine să locuiască în inimile noastre. Iubirea lui Dumnezeu este atât de mare încât Isus nu ţine pentru sine nici măcar pe mama sa, încredinţând-o pe Maria ca mamă a noastră în ora crucii (cf. In 19,27). Numai cine trăieşte cu o astfel de dăruire deplină poate afirma: "Oricine face voinţa Tatălui meu care este în ceruri, acela este pentru mine frate, soră şi mamă" (Mt 12,50). Îndeosebi aceste cuvinte ne ajută să înţelegem că Maria devine mama lui Isus pentru că ascultă cuvântul lui Dumnezeu cu iubire, îl primeşte în inima sa şi îl trăieşte cu fidelitate. Comentând pasajul din Evanghelie tocmai amintit, Sfântul Augustin a scris pentru aceasta că "este mai valoros pentru Maria să fi fost discipolă a lui Cristos decât să fi fost mama lui Cristos". Într-adevăr, "Maria a fost fericită, pentru că a ascultat cuvântul lui Dumnezeu şi l-a pus în practică" (Sermo 72/A, 7). Sensul vieţii Mariei este păstrat în fidelitatea faţă de Cuvântul primit de la Dumnezeu: Cuvântul vieţii pe care l-a primit, l-a purtat în sânul său şi l-a dăruit lumii.

Preaiubiţilor, recent a fost celebrată cea de-a 75-a aniversare a proclamării Fecioarei fidele, Virgo fidelis, ca Patroană a Carabinierilor. Chiar de la Castel Gandolfo, în 1949, veneratul meu predecesor, Papa Pius al XII-lea, a primit această frumoasă propunere din partea Comandamentului general al carabinierilor. După tragedia războiului, într-o perioadă de reconstrucţie morală şi materială, fidelitatea Mariei faţă de Dumnezeu devenea astfel model al fidelităţii fiecărui carabinier faţă de patria sa şi faţă de poporul italian. Această virtute exprimă dăruirea, puritatea şi statornicia angajării faţă de binele comun, pe care carabinierii îl protejează asigurând siguranţa publică şi apărând drepturile tuturor, în special ale celor care se află în condiţii de pericol.

De aceea exprim profundă recunoştinţă pentru serviciul nobil şi angajant pe care carabinierii îl oferă Italiei şi cetăţenilor săi, precum şi în favoarea Sfântului Scaun şi a credincioşilor care vizitează Roma: mă gândesc în special la numeroşii pelerini din acest An Jubiliar.

Devoţiunea faţă de Fecioara credincioasă reflectă şi mottoul carabinierilor, Nei secoli fedele [Credincioasă de-a lungul secolelor], exprimând simţul datoriei şi abnegaţia fiecărui membru al carabinierilor, până la jertfirea de sine. Prin urmare, le mulţumesc autorităţilor prezente, civile şi militare, pentru ceea ce faceţi în îndeplinirea îndatoririlor voastre: în faţa nedreptăţilor care subminează ordinea socială, nu cedaţi tentaţiei de a crede că răul poate triumfa. Mai ales în acest timp de războaie şi de violenţă, rămâneţi fideli jurământului vostru: ca slujitori ai statului, răspundeţi la infracţiuni cu forţa legii şi a onestităţii. Astfel, carabinierii, merituoşi, vor câştiga întotdeauna stima poporului italian.

În această Euharistie, în timp ce celebrăm pătimirea, moartea şi învierea Domnului, este drept şi potrivit să ne amintim de carabinierii care şi-au dat viaţa îndeplinind datoria proprie: vi-l încredinţez, ca exemplu, pe venerabilul Salvo D'Acquisto, decorat cu medalia de aur pentru valoare militară, a cărui cauză de beatificare este în desfăşurare. În fiecare misiune, Virgo fidelis să vă însoţească, veghind cu iubire asupra fiecăruia dintre voi, asupra familiilor voastre şi asupra muncii voastre.

LEO PP. XIV

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu