© Vatican Media (AFP or licensors)

Cardinalul Parolin: "Niciun război nu este inevitabil, nicio pace nu este imposibilă"

Într-un interviu acordat ziarului "La Stampa", secretarul de stat face apel la "ridicarea urgentă a blocadei ajutoarelor umanitare" în Gaza, în faţa "tragediei imense" care se desfăşoară. În Ucraina, să se acţioneze pentru o pace care "protejează demnitatea tuturor, fără umilinţe". Cursa înarmărilor din Europa destabilizează, "este nevoie urgentă de un efort coordonat pentru o campanie de pace".

Cardinal Pietro Parolin, secretar de stat al Vaticanului, după ineficacitatea întâlnirii din Istanbul care sunt paşii de făcut pentru a încerca oprirea ostilităţilor din Ucraina?

Eşecul întâlnirii de la Istanbul nu poate şi nu trebuie să marcheze sfârşitul eforturilor pentru a opri războiul. Sfântul Scaun, fidel misiunii sale de pace, reînnoieşte cu tărie apelul de a nu ceda în faţa logicii violenţei şi a falsului realism care ar considera războiul ca inevitabil. Niciun război nu este inevitabil, nicio pace nu este imposibilă. Armele pot şi trebuie să tacă pentru a face spaţiu speranţei păcii. Evanghelia cere asta şi popoarele care suferă strigă asta. Papa Leon al XIV-lea şi-a asumat acest angajament: "Voi depune orice efort pentru ca această pace să se răspândească. Sfântul Scaun este la dispoziţie pentru ca duşmanii să se întâlnească şi să se privească în ochi, pentru ca popoarelor să le fie restituită o speranţă şi să fie redată demnitatea pe care o merită, demnitatea păcii." Deşi întâlnirea de la Istanbul apare ca un eşec, sper să poată fi considerată ca un prim pas către pace.

Pontiful a pus urgenţa unei păci "drepte şi durabile" în Ucraina: Ce înseamnă asta concret?

Înseamnă, înainte de toate, că nu există pace autentică dacă este numai rezultatul unei soluţii impuse sau al fricii reciproce. O adevărata pace se construieşte din interior, este rodul unui dialog profund, respectuos şi serios între părţile implicate. Nu se poate vorbi despre o pace adevărată dacă o ţară neagă existenţa unei alte ţări. O pace este "dreaptă" atunci când recunoaşte şi protejează demnitatea tuturor, fără umiliri, fără condiţii care să lase răni deschise. Şi o pace între state este "durabilă" numai dacă se bazează pe fundamente solide ale dreptului internaţional, ale respectării dreptăţii şi libertăţii, nu pe echilibre precare garantate de arme. Biserica şi Sfântul Scaun continuă să sprijine fie actorii internaţionali şi liderii naţiunilor, cerând tuturor să nu închidă uşa dialogului, pentru că numai aşa vom putea vedea într-o zi o pace autentică, justă şi durabilă, fie pe cei care, adesea în tăcere şi în rugăciune, ţes drumuri de pace, pentru că aceştia sunt adevăraţii artizani ai păcii.

Cursa reînarmării pare să se accelereze în diferite părţi ale lumii, începând de la Uniunea Europeană: Care este poziţia Sfântului Scaun? Cum se situează conceptul de apărare legitimă?

Creşterea cheltuielilor militare din ultimii ani, a cărei dinamică s-a intensificat recent, demonstrează că există o percepţie puternică a unei lumi nesigure şi fragmentate. Deşi este legitim şi necesar ca fiecare ţară să se angajeze să protejeze suveranitatea şi securitatea, trebuie să ne întrebăm întotdeauna în ce măsură consolidarea puterii militare poate să ajute la creşterea încrederii între naţiuni şi să contribuie la construirea unei păci durabile. De asemenea, este important de subliniat că dreptul la autoapărare nu este absolut. Acesta trebuie să fie însoţit nu numai de datoria de a minimiza şi, acolo unde este posibil, de a elimina cauzele profunde sau ameninţarea unui conflict, ci şi de datoria de a limita capacităţile militare la cele necesare pentru securitate şi pentru apărarea legitimă. Acumularea excesivă de arme, deşi permite să se obţină un avantaj strategic adesea căutat, nu este scutită de riscul de a alimenta ulterior cursa înarmărilor, de a instiga ameninţarea şi temerea celuilalt, de a contribui la o destabilizare care poate duce la o situaţie dramatică pentru toţi. Este urgent să se regăsească un echilibru paşnic în raporturile internaţionale şi să se continue într-un efort coordonat pentru un elan pacificator al dezarmării.

Conflictul din Gaza continuă să provoace măceluri de civili. Care este poziţia Sfântului Scaun cu privire la conduita guvernului israelian?

Ca şi pentru alte conflicte, Sfântul Scaun nu împărtăşeşte strategia războiului pentru rezolvarea problemelor şi, la fel ca o mare parte a comunităţii internaţionale, cere să se înlăture cu urgenţă blocarea ajutoarelor umanitare. Este acceptabil ca în 2025 să asistăm la ceea ce se întâmplă în Gaza, unde populaţia civilă este expusă unei imense tragedii umanitare? Până în prezent, cele două armistiţii care au avut loc au obţinut rezultatul eliberării a peste 140 de ostatici, arătând că negocierea are o eficacitate intrinsecă, mai ales într-un context atât de complex. Aşa cum speră multe ţări, şi pentru Sfântul Scaun aceste tratative trebuie inserate în contextul unui proces politic care vizează rezolvarea mai globală a problemei israeliano-palestiniene şi stabilizarea întregului Orient Mijlociu.

După tensiunile din lunile trecute, prezenţa preşedintelui israelian Isaac Herzog la Liturghia de început al pontificatului lui Leon al XIV-lea este semnal al unui nou curs în relaţiile diplomatice dintre Vatican şi lumea ebraică?

Sfântul Scaun nu a închis niciodată uşa nimănui. Într-adevăr, în ultimul deceniu, dacă a existat un lider în lume care a condamnat în mod constant antisemitismul, fără "dacă" sau "dar", acesta a fost Papa Francisc, care a reiterat în repetate rânduri că "oricine este creştin nu poate fi antisemit", aşa cum este recunoscut de multe comunităţi ebraice. Prin urmare, Papa Leon al XIV-lea va continua să dezvolte relaţiile ebraico-creştine, care nu au fost niciodată puse în discuţie de partea catolică, nici măcar în faţa fenomenului tulburător al scuipărilor pe care unii indivizi evrei le aruncă împotriva creştinilor, la Ierusalim. Cât despre Herzog, el este preşedintele unui stat şi acţionează la un nivel diferit de religie, şi anume cel politic, pe care Sfântul Scaun speră să-l cultive în vederea unui proces de pace, drept şi durabil, şi de materii de interes comun între cele două state.

Statele Unite şi China par îndreptate spre un nou bipolarism global. Cum trebuie înfruntată această dinamică geopolitică şi economică?

Sfântul Scaun rămâne convins că dialogul este singura cale viabilă pentru a evita ca divergenţele dintre aceste două ţări şi interesele lor respective să degenereze în contrapoziţie. În acest moment este necesar să se evite riscul ca acest conflict dintre cele două superputeri să fie văzut ca unicul rezultat posibil. În acest sens, este esenţial ca Beijingul şi Washingtonul să continue dialogul început, căutând să reducă tensiunile actuale şi să găsească puncte de contact în probleme cheie, precum comerţul şi securitatea. În acelaşi mod, este important ca şi celelalte ţări şi organizaţii internaţionale să coopereze pentru o revenire în favoarea multilateralismului şi pentru dezvoltarea unui multipolarism echilibrat, care să garanteze stabilitatea globală. Diplomaţia, respectul reciproc, dreptatea şi transparenţa sunt instrumente indispensabile pentru a înfrunta această situaţie complexă, în căutarea unor soluţii care să poată favoriza pacea, dezvoltarea şi sustenabilitatea pentru toţi.

Ce semnificaţie au avut întâlnirile şi colocviile dintre liderii lumii la funeraliile lui Francisc şi la Liturghia de înscăunare a lui Leon al XIV-lea?

Cred că acestea au fost un semn semnificativ al recunoaşterii internaţionale a angajării Sfântului Scaun în favoarea păcii. O angajare confirmată chiar de primele cuvinte ale Papei Leon al XIV-lea, care au fost un apel sincer de a construi punţi împreună. Mi se pare că şi comunitatea internaţională l-a primit cu interes, iar dialogurile care au avut loc în zilele următoare s-au concentrat tocmai pe necesitatea de a pune capăt conflictelor, recunoscând Sfântului Scaun un rol credibil în rezolvarea lor.

(Interviu publicat în cotidianul "La Stampa", 4 iunie 2025)

(După Vatican News, 4 iunie 2025)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu