Iaşi: Pelerinaj cu ocazia Jubileului familiilor, al copiilor, bunicilor şi persoanelor vârstnice

În perioada 26 mai - 2 iunie 2025, un grup de 40 de pelerini din Iaşi, însoţiţi de pr. Daniel Iacobuţ şi pr. Ciprian Fechetă, a avut parte de o experienţă de creştere atât spirituală, cât şi culturală, participând la un pelerinaj deosebit cu ocazia Jubileului familiilor, al copiilor, bunicilor şi persoanelor vârstnice.

În cele opt zile petrecute în Italia, am vizitat mai multe lăcaşuri de cult şi obiective culturale în oraşele Roma, Assisi şi Cascia, pelerinajul culminând cu participarea la Jubileul familiilor, al copiilor, bunicilor şi persoanelor vârstnice, alături de peste 70.000 de pelerini din 131 de ţări, aflaţi în Piaţa "San Pietro", în jurul Papei Leon al XIV-lea care a celebrat Sfânta Liturghie.

În omilia din cadrul Sfintei Liturghii, Papa Leon al XIV-lea a subliniat, într-un mod simplu, importanţa şi rolul familiilor în societate: Căsătoria nu este un ideal, ci măsura adevăratei iubiri dintre bărbat şi femeie, a unei iubiri totale, credincioase şi fecunde. În timp ce vă transformă într-un singur trup, această iubire vă face capabili, după chipul lui Dumnezeu, să dăruiţi viaţa. (...) În familie, credinţa se transmite împreună cu viaţa, din generaţie în generaţie: este împărtăşită la fel ca hrana de pe masă şi afecţiunea inimii. Acest fapt o face să fie un loc privilegiat în care să-l întâlnim pe Isus, care ne iubeşte şi vrea binele nostru întotdeauna.

Am avut bucuria ca în zilele precedente să trecem prin Porţile Sfinte ale bazilicilor majore din Roma, să participăm la Sfânta Liturghie şi să primim Sfânta Euharistie, obţinând astfel indulgenţa plenară pentru sufletul propriu şi pentru cei din purgatoriu. Ne-am început pelerinajul prin vizitarea Bazilicii "Santa Maria Maggiore", rugându-ne la mormântul Papei Francisc şi înaintea minunatei icoane a Sfintei Fecioare Maria "Salus Populi Romani".

Totodată am avut şi privilegiul de a ne ruga la locurile unde se află relicve şi morminte ale mai multor sfinţi: Sfântul Apostol Paul, Sfinţii Apostoli Filip şi Iacob cel Mic, Sfântul Papă Ioan Paul al II-lea, Sfântul Filip Neri, Sfânta Ecaterina de Siena, Sfântul Ignaţiu de Loyola, Sfântul Francisc Xaveriu.

O etapă minunată a pelerinajului a fost poposirea noastră în Assisi, oraşul păcii, oraşul Sfântului Francisc. Am călcat pe urmele sărăcuţului din Assisi şi am intrat în bisericuţa Porţiuncula, unde el a întemeiat Ordinul Franciscan şi a mijlocit indulgenţa plenară pentru toţi cei care îi vor trece pragul. Un moment foarte intens a fost rugăciunea noastră înaintea Răstignitului care i-a vorbit Sfântului Francisc, dar şi a trupului Sfintei Clara şi al Fericitului Carlo Acutis. Pelerinajul nostru a continuat şi la Cascia pentru a o întâlni pe sfânta cazurilor imposibile, Sfânta Rita. Am vizitat mănăstirea unde a trăit patruzeci de ani, dar şi satul ei natal Roccaporena, unde a crescut şi s-a dedicat cu totul familiei ei mult încercate.

Pelerinajul s-a încheiat cu întâlniri providenţiale: în seara Jubileului familiilor Preasfinţitul Petru Sescu, care se afla la Roma pentru a conferi sacramentul Mirului, a dorit să ne viziteze, să ne încurajeze şi să ne întărească cu binecuvântarea sa. Iar în ultima dimineaţă, chiar înainte de plecare, am putut celebra Sfânta Liturghie aproape de mormântul Sfântului Petru şi am întâlnit în manieră providenţială o familie din Iaşi şi, de asemenea, un grup de familii din Dieceza de Timişoara. Cu adevărat, toate drumurile pelerinilor au dus la Roma!

Acest pelerinaj a fost, aşadar, un timp de har dedicat rugăciunilor fiecărei inimi, a intenţiilor purtate de fiecare în acest pelerinaj, cerând mijlocire şi haruri care cu siguranţă nu vor întârzia să apară.

Câteva impresii ale pelerinilor ne transmit emoţia şi profunzimea acestei călătorii spirituale:

• "Am avut toţi dorinţa de a face acest pelerinaj jubiliar, unic pentru mulţi dintre noi. Mulţumim Domnului că a sădit în noi sămânţa speranţei. Mulţumesc pentru ocazia şi tăria de a mai urca o treaptă în evoluţia spirituală! Mulţumim Domnului!" (Petrişor Ţuţurman)

• "Sunt bucuroasă şi plină de recunoştinţă pentru că am fost pelerin al speranţei la Roma, tocmai în perioada Jubileului familiilor. Am călătorit împreună cu un grup de persoane minunate, ajungând şi la Assisi la Sfânta Francisc şi la Cascia la Sfânta Rita, totul facilitând întâlnirea mai profundă şi în mod nou cu Cristos. Într-adevăr a fost un pelerinaj care mi-a lăsat în inimă o lumină de speranţă şi un parfum de credinţă. Mulţumesc Domnului pentru aceste zile." (Eugenia Dămătăr)

• "În acest pelerinaj am simţit că Isus, păstorul cel bun, grijuliu şi răbdător, a fost tot timpul în faţa şi în spatele nostru, că a netezit calea, ne-a dat curaj şi putere ca să «înaintăm în larg», să ne ţinem unii de alţii ca într-o adevărată familie. Au fost zile deosebite, pline de întrebări, de mirare, de strigăte către Domnul, către Petru, Francisc, Rita şi atâţia alţi sfinţi întâlniţi pe cale, ne-am încredinţat vise şi neîmpliniri şi i-am rugat să ne îndrume cum să facem ca să ne fie bine, să ajungem la mântuire şi cu fruntea sus la întâlnirea cea mare cu Soarele Cristos! Am fost chemaţi să vedem, să trecem prin cele patru porţi ale speranţei în acest An jubiliar şi să nădăjduim că nimic nu este imposibil atunci când trăim cu răbdare, atenţie şi iubire!" (Maria Ţăran)

• "Două sentimente predomină încă după acest pelerinaj: maiestatea şi frumuseţea bazilicilor şi locurilor sacre vizitate au umplut inima de admiraţie şi uimire, iar armonia dintre oameni a umplut-o de drag. Fiecare bazilică şi mănăstire vizitată era atât de măreaţă şi de extraordinar de frumoasă, picturile parcă ne vorbeau ieşind din rame, sculpturile erau aşa dinamice încât parcă ar fi fost vii, acolo lângă noi un Sfântul Petru gata să ne explice Evangheliile. Întreaga arhitectură, coloanele, arcurile frânte, vitraliile care lăsau să treacă doar o parte din lumină, adăpostind Misterul dinăuntru... totul e aşa de măreţ! Cu adevărat Case ale lui Dumnezeu! Iar între noi, pelerinii, a fost o armonie aşa de frumoasă, fiecare om cu sufletul aşa deschis! La sfârşitul fiecărei zile eram frânţi de oboseală, dar rareori auzeai pe cineva să vorbească despre asta, de la cât de pline ne erau sufletele! Vizitând case ale Tatălui, eram ca fraţii - dacă ar fi să rezum într-o frază pelerinajul, aceasta ar fi: «Suntem o familie»." (Ioana Barcan)

Familia Claudia şi Octavian Mîrţi

* * *

Roma: Jubileul familiilor - corespondenţă de la faţa locului