© Vatican Media

Conclav 2025: Un colegiu universal cu 135 de cardinali electori. Europa conduce, dar se schimbă echilibrul

Vor fi 135 cardinalii electori chemaţi, începând din 7 mai 2025, să-l aleagă pe al 267-lea succesor al lui Petru. Este vorba de numărul oficial stabilit în ajunul conclavului, excluzând eventuale absenţe personale. Doi cardinali au informat deja că nu vor participa din motive de sănătate. Europa, cu 53 de membri, menţine o poziţie predominantă, adică 39% din colegiu, dar conclavul din 2025 se anunţă drept cel mai universal din istoria recentă. Creşte numărul tinerelor Biserici din Asia şi Africa, în timp ce America se confirmă o realitate dinamică şi variată, capabilă să interpreteze provocările modernităţii. Italia continuă să fie ţara cu numărul cel mai mare de electori: 17 cardinali, adică 12,6% din total. Urmează Statele Unite, cu 10 electori, şi Brazilia, cu 7. La nivel continental, după Europa se situează Asia cu 23 de electori (17%), Africa având 18 (13,3%), America de Sud cu 17 (12,6%), America de Nord cu 16 (11,8%) şi Oceania şi America Centrală cu 4 electori fiecare (3%).

Un colegiu reînnoit. Colegiul se prezintă profund reînnoit: 80% dintre cardinalii electori (108 din 135) au fost creaţi de Papa Francisc. Numai 22 poartă semnătura lui Benedict al XVI-lea şi 5 cea a lui Ioan Paul al II-lea. Colegiul oglindeşte astfel evoluţia geografică şi eclezială imprimată în timpul pontificatului lui Francisc, cu o reprezentare mai mare de Biserici în creştere. Vârsta medie a cardinalilor electori se atestă în jur de 72 de ani, în linie cu aceea a conclavurilor precedente. Cel mai tânăr are 45 de ani, în timp ce cel mai bătrân are 79. Ambii vor putea vota, pentru că excluderea are loc numai la împlinirea celor 80 de ani. Trebuie amintit că, deşi sunt 135 cardinalii care au drept de vot, doi au informat deja că nu vor participa din motive de sănătate.

Un conclav planetar. O realitate curioasă se referă la distanţa geografică: cardinalul care va veni de cel mai departe provine din Oceania, mai precis din Melbourne. Este demonstrarea însemnătăţii realmente planetare a conclavului. În pofida numărului mic de electori (numai 4), Oceania dă mărturie despre prezenţa catolică la marginile extreme ale lumii locuite. Şi distribuirea teritorială oferă idei interesante. Unele ţări europene, ca Belgia, Croaţia, Bosnia, Lituania, Suedia, Serbia, Olanda şi Ungaria, vor fi reprezentate de un singur cardinal. O situaţie care evidenţiază răspândirea geografică amplă a Bisericii şi în contexte de minoritate. În Asia ies în evidenţă Filipine şi India, în timp ce în Africa prezenţa este mai echilibrată, subîmpărţită între diferite ţări în creştere demografică şi eclezială rapidă.

Scăderea europeană. Europa, care reprezintă astăzi 39% din colegiu, înregistrează o diminuare semnificativă faţă de conclavurile precedente: în 2005 cardinalii europeni erau circa 50% din electori (58 din 115), au urcat la 52% în 2013 (60 din 115). Este semnul unei Biserici care, fără a renega propriile rădăcini istorice, recunoaşte cu realism baricentrul misionar mutându-se spre sudul şi estul lumii. Următorul conclav va fi marcat, aşadar, de o pluralitate de voci: de la America Latină la periferiile africane, de la metropolele asiatice la vechile centre europene. Acest mozaic de experienţe ecleziale şi culturale, sub acţiunea Duhului Sfânt, va conduce alegerea noului pontif. O alegere care, încă o dată, va fi chemată să vorbească întregii lumi.

Riccardo Benotti

(După Agenţia SIR, 30 aprilie 2025)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

* * *

Geografia, vârsta, ordinele călugăreşti: cine sunt cardinalii chemaţi să-l aleagă pe noul papă