Roman: Zi de reculegere zonală pentru persoanele consacrate

Sâmbătă, 29 martie 2025, în ajunul celei de-a IV-a duminici din Postul Mare, numită şi "Duminica Laetare", a bucuriei, cum scrie în calendarul liturgic creştin occidental, circa 50 de persoane consacrate din toată zona Roman s-au adunat la Institutul Teologic Franciscan din Roman pentru ziua de reculegere din Postul Mare, timp de pregătire pentru sărbătoarea sfintelor Paşti ce se apropie. Meditaţia zilei, intitulată "Vegheaţi şi rugaţi-vă ca să nu intraţi în ispită!" (Mt 26,41), a fost pregătită şi prezentată de pr. Alexandru Olaru, OFMConv.

După ce am fost întâmpinaţi cu aceeaşi bucurie, dar şi cu căldura sufletească a carismei Sfântului Francisc de Assisi, de către fraţii franciscani de la Seminar, am fost salutaţi, apoi, de către comisia zonală şi imediat s-a dat start programului stabilit.

Programul nostru a început, aşadar, cu meditaţia: "Vegheaţi şi rugaţi-vă ca să nu intraţi în ispită!" (Mt 26,41), pregătită şi prezentată de pr. Alexandru Olaru, OFMConv., guardian al acestei comunităţi, o temă potrivită şi chiar inspirată pentru această perioadă pe care o trăim în drumul nostru spre Învierea Domnului nostru Isus Cristos.

Fiind An Jubiliar cu tema: "Pelerini ai speranţei", părintele Alexandru ne-a îndemnat să trăim acest An Sfânt cu credinţă, speranţă şi iubire, punând în practică cele trei virtuţi teologale, făcându-ne conştienţi, totodată, de realitatea critică a vremurilor de astăzi în care trăim atât la nivel naţional cât şi internaţional, invitându-ne să ne rugăm constant, atât pentru cei sinistraţi din cauza incendiilor din Coreea de Sud şi a cutremurului din Myanmar, cât şi pentru pacea în lume şi pentru sănătatea Sfântului Părinte Papa Francisc, fiind, astfel, în comuniune şi cu toţi cei care se roagă în întreaga Biserică cele "24 de ore pentru Domnul", în zilele de 28 şi 29 martie, anul acesta fiind cea dea XI-a ediţie, propusă la iniţiativa Papei Francisc.

După această prezentare generală, părintele ne-a introdus în tema Postului Mare, ce este acesta, care sunt mijloacele şi practicile acestui timp şi cum să-l trăim noi mai bine. Una dintre teme, aleasă de părintele, a fost aceea cu Isus pe Muntele Măslinilor, retras într-un loc numit Ghetsemani, unde le-a spus discipolilor săi: "Staţi aici până când, mergând acolo, mă voi ruga! Vegheaţi şi rugaţi-vă ca nu intraţi în ispită!" (Mt 26,36.41). Pe marginea acestui îndemn imperios, am fost îndemnaţi şi noi mai întâi la veghere, prevenind ispitirea celui rău care l-a ispitit şi pe Isus cu cele trei modalităţi de ispită: a hranei, a puterii şi bogăţiilor lumii, la care a rezistat, şi mai mult ne-a dat exemplu cum să rezistăm şi noi prin post şi rugăciune, învingându-l pe diavol. Mai mult, ca persoane consacrate, prin practicarea strică a celor trei voturi călugăreşti de sărăcie, ascultare şi castitate, putem înainta în sfinţenie, după exemplul sfinţilor noştri fondatori. Un alt îndemn a fost cel al rugăciunii, şi în special rugăciunea personală, pe lângă cea comunitară, rugăciune nu doar spusă cu buzele, dar din inimă, în tăcere, în acea intimitate unde putem să-i destăinuim lu Dumnezeu întreaga noastră viaţă şi unde el ne vorbeşte cu iubirea sa, de la inimă la inimă.

După meditaţia părintelui Alexandru care ne-a atins inimile fiecăruia dintre noi şi ne-a provocat cu întrebări care ne-au pus să reflectăm asupra vieţii noastre, sr. Ana Tişea, DV, împreună cu sr. Bernadeta Secaci, SFMA, responsabilele zonale, au pregătit un moment spiritual care a ajutat reflecţia noastră prin meditarea cuvântului lui Dumnezeu scris. La intrarea în capelă, fiecare dintre noi a ales o mică piatră dintr-un coş, împreună cu o rugăciune pe care am recitat-o cu toţii, urmând apoi, ca la sfârşitul momentului de adoraţie la Preasfântul Sacrament, să mergem pe rând şi să depunem în faţa altarului acea piatră care simbolizează greutatea păcatelor noastre. După ce ne-am spălat degetele într-un vas cu apă, simbol al purificării, am extras un pasaj din Sfânta Scriptură, ca mesaj de meditat în perioada Postului Mare.

După acest timp de reflecţie şi ocazie de spovezi, a urmat Sfânta Liturghie, prezidată de pr. Cristian Blăjuţ, OFMConv., vicar episcopal şi responsabil diecezan cu viaţa consacrată, care în predica sa ne-a îndemnat, în primul rând, la fidelitate în viaţa noastră de consacraţi, făcând referinţă la profetului Osea din prima lectură, care invită poporul său la fidelitate, iar în sintonie cu psalmistul ne invită şi pe noi la îndurare şi milostivire: "Căci îndurarea îmi place, nu jertfa, şi cunoaşterea lui Dumnezeu mai mult decât arderile de tot" (Os 6,6). Făcând referinţă, apoi, la parabola din evanghelie, unde Isus ne relatează imaginea celor două personaje, a fariseului care se considera drept în trăirea lui după lege şi a vameşului care stând departe nici măcar nu îndrăznea să-şi ridice ochii spre cer, ne-a îndemnat să trăim atitudinea noastră de consacraţi în iubire faţă de Dumnezeu şi faţă de aproapele, fără a număra faptele noastre bune după fişa postului pe care o deţinem, ci în ascuns. Isus spune în Evanghelie că "a coborât la casa lui îndreptăţit mai degrabă acesta decât celălalt; căci oricine se înalţă pe sine va fi umilit, iar cel care se umileşte va fi înălţat" (Lc 18,14).

După prânz, a urmat devoţiunea Calea sfintei cruci, unde cu toţii am putut medita la suferinţele pătimite de către Isus Cristos Domnul nostru pe drumul Calvarului până pe muntele Golgota, recitând în ordine câte o rugăciune la fiecare staţiune sau ducând crucea, astfel, am încoronat această zi de reculegere cu acest gest de iubire faţa de Mirele nostru Isus Cristos, care ne invită zilnic şi pe noi persoanele consacrate: "Dacă cineva vrea să vină după mine, să renunţe la sine, să-şi ia crucea în fiecare zi şi să mă urmeze! Căci cine vrea să-şi salveze viaţa o va pierde, cine însă îşi va pierde viaţa pentru mine, acela o va salva. (Lc 9,23-25). Această devoţiune Calea crucii am comparat-o cu viaţa noastră de zi cu zi, cu toate problemele şi suferinţele ei şi, privind la Isus, am învăţat că nu trebuie să rămânem căzuţi sau îndureraţi, ci să ne ridicăm de fiecare dată cu mai mult curaj şi putere, dar mai ales cu credinţă şi speranţă. Dorim ca această zi atât de plăcută să o transformăm prin viaţa noastră într-o floare frumoasă ce să dăinuie mereu în sufletul nostru, iar în dimineaţa învierii să alergăm şi noi cu femeile sfinte cu sufletul curat spre Isus cel Înviat.

Mulţumim comisiei zonale, precum şi fraţilor franciscani care ne-au găzduit, pentru frumoasa organizare a acestei zile pline de har şi de binecuvântări cereşti asemenea ploii trimise de sus, care ne-a alimentat sufletul nostru şi întreaga viaţă a noastră spirituală. Dumnezeu să vă răsplătească!

Sr. Nicoleta Moraru,
Institutul "Fiicele Milostivirii şi ale Crucii"

* * *

Mai multe imagini de la acest eveniment puteţi vedea în Albumul foto: 29 martie: Roman: Zi de reculegere zonală pentru persoanele consacrate