© Vatican Media

Intervenţia cardinalului secretar de stat Pietro Parolin la adunarea plenară a COMECE

Europa să-şi amintească de datoriile sale umanitare

Toată Europa trebuie să conştientizeze mai mult rolul şi responsabilităţile pe care le are în lume, "fără a ceda în faţa unei logici defensive şi de simplă rearmare care devine prodrom de închideri şi noi conflicte". Şi a gândi "la binele Europei nu scuteşte de la a gândi la binele întregii omeniri". Motiv pentru care, urmărind priorităţile de "competitivitate şi apărare" pe care şi le-a dat Comisia Europeană în noul său mandat, "nu se pot neglija obligaţii morale cum sunt ajutorul umanitar şi dezvoltarea ţărilor mai sărace, respectarea drepturilor umane şi ocrotirea ambientului". Asta a subliniat cardinalul secretar de stat Pietro Parolin intervenind ieri la adunarea plenară a Comisiei Episcopatelor din Uniunea Europeană (COMECE), în desfăşurare la Nemi până la 28 martie. Amintind că "diferite organizaţii, inclusiv cele catolice, dedicate ajutorului umanitar şi-au ridicat glasul lor în aceste zile cu privire la reducerea puternică a resurselor pe care le primesc, pentru aceste scopuri".

Cardinalul a atins multe teme de actualitate pentru misiunea Bisericii în Europa şi mai specific cu referinţă la Uniunea Europeană şi la munca de la COMECE. Pornind tocmai de la rolul politic al continentului şi în faţa politicii externe a noii administraţii nord-americane, care pune în discuţie "relaţiile atlantice dezvoltate din 1945 şi considerate de toţi solide şi durabile".

Cu privire la conflictul provocat de invazia rusă a Ucrainei, secretarul de stat a reafirmat cererea Sfântului Scaun şi COMECE pentru "încheierea negocierii războiului, o pace justă şi durabilă, respectarea dreptului internaţional şi efortul comun pentru o reconstrucţie" a ţării invadate. În faţa observatorilor Bisericii Catolice din Ucraina, cardinalul a amintit datoria de "a fi aproape de poporul ucrainean agresat pe nedrept" şi de a cere "părţilor beligerante şi întregii comunităţi internaţionale de a se strădui pentru o soluţionare rapidă şi justă".

Reevocând schimbările politice în multe state membre ale Uniunii Europene, scoase în evidenţă de alegerile din iunie 2024, Parolin a invitat episcopatele să menţină un dialog deschis şi sincer cu toate forţele politice, colaborând "în favoarea binelui comun, respectând şi autonomia legitimă a domeniului politic". Nu poate dispărea, a explicat el, "angajarea noastră în apărarea vieţii", a "familiei întemeiate pe căsătoria între bărbat şi femeie", a libertăţii educative, "a respectării demnităţii fiecărei persoane, în special a celor mai fragile: tinerii, bătrânii, şomerii, imigraţii şi cei care cer azil".

Însă cardinalul a observat că "şi între politicieni de inspiraţie creştină există o conştiinţă mai mică a valorilor care au contribuit la naşterea comunităţilor europene". Pentru aceasta i-a invitat pe episcopi la "iniţiative menite pentru sensibilizarea şi formarea creştinilor angajaţi în domeniul politic" şi să nu fie "timizi" în "a cere o angajare mai mare de coerenţă politicienilor catolici în depăşirea logicilor de partid".

Cu privire la tema migraţiilor, amintind învăţătura Papei Francisc despre "datoria noastră de a primi, a însoţi şi a integra" persoane "care caută un viitor mai bun pentru ele şi pentru familiile lor", Parolin a exprimat dorinţa ca politica pe care Uniunea Europeană încearcă s-o definească, "să fie solidară şi respectuoasă faţă de drepturile umane şi cât mai generoasă posibil". Asta chiar "fără a lua în considerare şi problemele legate de siguranţă şi a dezvolta parcursuri adecvate de integrare". Misiunea COMECE este să dialogheze cu instituţiile ca "să nu se evite niciodată a privi la migranţi ca la persoane cu istoriile proprii, cu dramele proprii şi cu aşteptările proprii, şi nu pur şi simplu ca la nişte numere".

Vorbind despre raporturile de colaborare între Secretariatul de Stat şi Comisia Episcopilor, cardinalul a citat cazul aplicării Regulamentului general cu privire la protejarea datelor al Uniunii Europene (GDPR). O temă "delicată" care interesează viaţa întregii Biserici "şi în anumite privinţe şi însăşi libertas Ecclesiae". Referinţa este la lucrarea "care se duce înainte în apărarea registrelor de botez, atunci când sunt ameninţate de recursuri folosite ca pretext la autorităţile naţionale de protejare a datelor personale şi acum şi într-o procedură la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene".

În sfârşit, secretarul de stat a amintit două evenimente ecleziale "deosebit de semnificative pentru misiunea voastră în Europa". Primul este Sinodul despre sinodalitate: din parcursul pentru a ajunge la documentul aprobat în octombrie 2024 Parolin a citat adunarea continentală europeană din februarie 2023 şi tema sa: "Lărgeşte locul cortului tău şi ei să întindă acoperământul locuinţelor tale fără preget! Lungeşte-ţi funiile şi întăreşte-ţi ţăruşii!". O frumoasă imagine a profetului Isaia, care poate fi aplicată foarte bine Europei şi misiunii sale în favoarea "respectării demnităţii umane, a libertăţii, a democraţiei, a egalităţii, a statului de drept şi a respectării drepturilor umane, a dreptăţii şi a solidarităţii, şi a egalităţii între bărbaţi şi femei", cum afirmă Tratatul despre Uniunea Europeană. Dat fiind că există diferite ţări candidate la intrarea în UE, "Biserica poate contribui la favorizarea integrării lor, odată ce au fost făcuţi paşii necesari, în aşa fel încât să se lărgească spaţiul «cortului european»".

Al doilea este Jubileul Speranţei, care la 27 martie îi are pe episcopii din COMECE pelerini la Poarta Sfântă de la "Sfântul Petru". "Lumea şi Europa au nevoie să se deschidă din nou la speranţă", a concluzionat Parolin, o speranţă "nu lumească, ci transcendentă, care să poată satisface cu adevărat dorinţa profundă a omului, care este aceea de a-l vedea pe Dumnezeu", aşa cum afirma Papa Francisc vorbind despre Sfântul Benedict în discursul său adresat la Conferinţa (Re)Thinking Europe în octombrie 2017. Isus Cristos viu în Biserica sa este adevăratul izvor al speranţei şi al întregii Europe "şi Biserica are datoria de a oferi din nou această veste bună şi acestui bătrân continent al nostru care în atâtea privinţe pare rătăcit".

Alessandro Di Bussolo

(După L'Osservatore Romano, 27 martie 2025)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu