© Vatican Media

Călătorie printre Jubilee prin bulele de convocare

Parcursul Jubileelor, încă de la origini în 1300, este o trasare care se desfăşoară între contexte istorice foarte diferite. Este vorba despre un itinerar de credinţă orientat mereu de aceeaşi busolă: aceea a iertării care are în Isus o "Poartă" deschisă mereu. Jubileele sunt ani de har în care aşteptările omenirii par aliniate pe acelaşi prag.

Bulele de convocare Îndeosebi, istoria Anilor Sfinţi se poate citit şi prin Bulele de convocare, documente în general scrise în latină cu sigiliul papei, în care se indică datele începutului şi ale sfârşitului Jubileului. La origine, sigiliul - adică "bula" - era de obicei din plumb şi purta pe faţă imaginea sfinţilor apostoli Petru şi Paul. Pe dos era pus numele pontifului. Numele acestui document special, întocmai Bula, derivă chiar de la forma sigiliului. Fiecare Bulă este identificată, ca alte documente papale, de cuvintele sale iniţiale. În documentele de convocare a Jubileului mai sunt indicate câteva aspecte importante ale Anului Sfânt. Teme şi directoare care adesea se împletesc cu marile evenimente ale istoriei.

Properante ad Exitum Saeculo

Bulele de convocare a Jubileelor din secolele al XX-lea şi al XXI-lea străbat turnante cruciale ale istoriei, timpuri marcate de progres, dar şi de perioade dramatice. În Bula pentru Anul Sfânt din 1900, Properante ad Exitum Saeculo, Papa Leon al XIII-lea, pontiful enciclicei Rerum novarum, aminteşte contextul în care se înregistrează trecerea între două secole, marcat de "condiţiile schimbate ale Romei", proclamată capitală a regatului Italiei. Jubileul din 1900, cu pontiful "prizonier în Vatican" pentru chestiunea romană, se inserează într-o lume tot mai mică în care vapoare brăzdează rapid oceanele şi reţeaua feroviară se revelează tot mai capilară. La aceste progrese în mobilitate se adaugă comodităţi moderne. Multe dintre aceste invenţii, înaintaşe ale tehnologiilor din timpul nostru, sunt prezentate şi admirate în marea Expoziţie Universală din Paris din 1900. Referindu-se la Anul Sfânt, Leon al XIII-lea lansează un apel la trezirea credinţei în poporul creştin şi îndeamnă să se învingă provocarea modernizării. În Bula Properante ad Exitum Saeculo papa subliniază, îndeosebi, că pentru "un catolic bun în acest timp sacru se potriveşte, dacă vrea să se menţină coerent cu sine însuşi, să meargă prin Roma condus pur şi simplu de credinţa creştină". "Este mai bine - scrie papa - să renunţăm la spectacolele premature de lucruri zadarnice sau profane, în schimb să ne îndreptăm mintea către cele care ne predispun la religie şi evlavie." Este o perioadă a istoriei, ultima parte a secolului al XIX-lea, în care profilul oraşelor este profund transformat de revoluţia industrială. Stimularea pe care intenţionează să o promoveze papa este către o "modernitate creştină".

Infinita Dei Misericordia Partea iniţială a anului 1900 a fost zguduită de Primul Război Mondial care, începând din 1914 şi până în 1918, inflamează Europa. Milioane de bărbaţi se luptă şi mor. Armele, inclusiv gaz asfixiant, tancuri şi avioane echipate cu bombe, sunt din ce în ce mai devastatoare. Un alt eveniment al acestei prime părţi a secolului al XX-lea, marcat printre altele de ascensiunea totalitarismului, este depunerea ţarului rus şi victoria revoluţionarilor comunişti. În 1924, Papa Pius al XI-lea proclamă Anul Sfânt din 1925 cu Bula intitulată Infinita Dei Misericordia. În acest document, pontiful speră într-o "restaurare a societăţii". Pentru Papa Ratti este necesar "ca lăcomia excesivă a cetăţenilor şi a naţiunilor înseşi să fie înfrânată de legile evangheliei". Multe ţări sunt încă zguduite de rănile sfâşietoare provocate de Primul Război Mondial. "Nu este clar - adaugă pontiful - cum pot fi restabilite legăturile de fraternitate între popoare şi cum poate fi restabilită pacea durabilă dacă cetăţenii şi guvernele înseşi nu sunt impregnate cu acea caritate care, din păcate, de multă vreme, mai ales din cauza războiului, părea adormită şi aproape abandonată."

Quod Nuper În 1933, la aniversarea a 1900 de ani de la moartea lui Isus, se deschide Jubileul extraordinar al Răscumpărării, anunţat de Papa Pius al XI-lea în bula de convocare Quod Nuper. "Oamenii - scrie pontiful - să-şi întoarcă gândirea, măcar puţin, de la lucrurile pământeşti şi trecătoare, în care se luptă atât de dureros astăzi, la cele cereşti şi veşnice; şi de la condiţiile înfricoşate şi triste ale acestor vremuri să-şi ridice sufletul la speranţa acelei fericiri la care ne-a chemat Isus Cristos Domnul nostru." Este o perioadă în care, în diverse ţări, se asistă la demolarea valorilor democratice. În anii de după Primul Război Mondial, tensiunile sociale puternice şi revendicările naţionaliste au fost de fapt fundalul instaurării regimurilor totalitare. Fascismul în Italia şi nazismul în Germania conduc lumea către Cel de-Al Doilea Război Mondial. O oroare care provoacă peste 50 de milioane de morţi şi distrugeri imense.

Iubilaeum Maximum Bula care anunţă Jubileul Anului Sfânt din 1950, Iubilaeum Maximum, urmează după drama Celui de-Al Doilea Război Mondial. Speranţa lui Pius al XII-lea este ca Jubileul "să pregătească prin bucurie o întoarcere generală la Cristos". Papa vede speranţa printre ruinele, nu numai materiale, ale unui nou umanism. "Fie ca pacea să revină în sfârşit în inimile tuturor, între pereţii caselor, în naţiunile individuale, în comunitatea universală a popoarelor." "Cei care suferă persecuţii pentru dreptate să aibă forţa prin care Biserica a fost împodobită, încă de la începuturile sale, cu sângele martirilor; refugiaţii, prizonierii, cei care au fost smulşi din casele lor să se întoarcă în dulcea lor patrie cât mai curând; cei suferinzi şi neliniştiţi să fie umpluţi de mângâierile cereşti." Anii care au urmat după Cel de-Al Doilea Război Mondial au fost ani în care s-au trasat noi echilibre geopolitice, dictate de două mari puteri mondiale, Statele Unite şi Uniunea Sovietică. Lumea este împărţită în blocuri şi începe un "război rece", bazat şi pe strategia de descurajare a armelor nucleare.

Apostolorum Limina Anii '70 din secolul al XX-lea sunt marcaţi, printre altele, de procesul de secularizare, de numeroase conflicte între care cel din Vietnam şi de răspândirea mişcărilor de protest ale tineretului. Societatea din '68 cere o schimbare profundă a ţesutului social. În acest context se deschide Jubileul anunţat de Paul al VI-lea prin bula Apostolorum Limina, în 1975. Biserica, "fără să invadeze domenii care nu sunt de competenţa sa, vrea să-i facă pe oameni să simtă exigenţa convertirii la Dumnezeu". "Pentru întreaga lume - scrie Papa Montini - acest apel la reînnoire şi la reconciliere se întâlneşte cu cele mai sincere aspiraţii la libertate, la dreptate, la unitate şi la pace pe care le vedem prezente oriunde oamenii devin conştienţi de problemele lor cele mai grave şi suferă de nenorocirile produse de diviziuni şi de războaie fratricide."

Aperite Portas Redemptori Reînnoind invitaţia exprimată a doua zi după alegerea la catedra lui Petru, Ioan Paul al II-lea lansează un apel către întreaga Biserică pentru Jubileul extraordinar din 1983: "Deschideţi porţile pentru Răscumpărătorul". În bula care anunţă Jubileul pentru aniversarea a 1950 de ani de la răscumpărare, Aperite Portas Redemptori, pontiful se adresează tuturor credincioşilor din lumea catolică: "De aceea, întreaga Biserică, de la episcopi până la cei mai mici şi umili dintre credincioşi, să se simtă chemată să trăiască ultima parte a acestui secol al XX-lea al răscumpărării într-un reînnoit şi aprofundat spirit de advent, care s-o pregătească pentru mileniul al treilea care se apropie, cu aceleaşi sentimente cu care Fecioara Maria aştepta naşterea Domnului în umilinţa naturii noastre umane." Anii '80, zdruncinaţi de flageluri precum SIDA, preced demontarea progresivă a barierelor dintre Est şi Vest. Căderea Zidului Berlinului în 1989 duce la o nouă structură geopolitică. Un model economic determinat mai ales de procesele de globalizare începe să se impună în diverse regiuni ale planetei.

Incarnationis Mysterium Jubileul din 2000 însoţeşte primii paşi ai omenirii în mileniul al treilea. În bula de convocare, Incarnationis Mysterium, Ioan Paul al II-lea speră că Anul Sfânt va fi "un unic, neîntrerupt cântec de laudă către Treime". "Pasul credincioşilor către al treilea mileniu - scrie pontiful - nu este deloc afectat de oboseala pe care ar putea-o aduce cu sine greutatea a două mii de ani de istorie; creştinii se simt mai degrabă liniştiţi datorită conştientizării că ei aduc în lume adevărata lumină, Cristos Domnul." Primul deceniu al celui de-al treilea mileniu a fost zguduit de multiple evenimente, inclusiv atacul terorist din 11 septembrie 2001 asupra Turnurilor Gemene şi a Pentagonului. Sunt ani în care criza financiară, începută în Statele Unite, aduce consecinţe grele în economiile din întreaga lume.

Misericordiae Vultus "Nu cădeţi în capcana teribilă de a crede că viaţa depinde de bani şi că în faţa lor tot restul devine lipsit de valoare şi demnitate. Este doar o iluzie." Acesta este unul dintre pasajele bulei care anunţă Jubileul extraordinar al Milostivirii în 2015, la aniversarea a 50 de ani de la încheierea Conciliului Vatican II. Papa Francisc subliniază că arhitrava vieţii Bisericii este milostivirea şi în bula intitulată Misericordiae Vultus speră ca acest "cuvânt al iertării să poată ajunge la toţi". Sunt ani în care fenomenul migrator devine tot mai relevant şi dezechilibrele dintre regiunile din nordul şi din sudul planetei cresc.

Spes non confundit Anul Sfânt care urmează să se deschidă este precedat de diferite plăgi, precum pandemia şi izbucnirea a numeroase războaie, inclusiv cele din Ucraina şi din Orientul Mijlociu. În bula de convocare Spes non confundit, Papa Francisc indică înainte de toate un orizont: "Primul semn de speranţă să se traducă în pace pentru lume, care încă o dată se regăseşte cufundată în tragedia războiului. Uitând de dramele din trecut, omenirea este supusă unui nou şi dificil test care vede multe populaţii asuprite de brutalitatea violenţei." Papa subliniază că, şi în această epocă marcată de reţelele digitale şi de inteligenţa artificială, "speranţa care nu înşală" rămâne întotdeauna o Persoană: Isus este "Poarta" spre care omenirea trebuie să tindă pentru a trăi speranţa şi a găsi adevărata mângâiere.

Amedeo Lomonaco

(După Vatican News, 23 decembrie 2024)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu