© Vatican Media

A trecut la Domnul cardinalul Miguel Ángel Ayuso Guixot, prefect al Dicasterului pentru Dialogul Interreligios

Alături de papa în "călătoriile fraternităţii"

A trecut la Domnul luni, 25 noiembrie 2024, la policlinica romană "Agostino Gemelli" unde era internat, cardinalul spaniol Miguel Ángel Ayuso Guixot, prefect al Dicasterului pentru Dialogul Interreligios. Misionar combonian, avea 72 de ani. De fapt, s-a născut la Sevilla, în Spania, la 17 iunie 1952. După ce a intrat în congregaţia fondată de Sfântul Daniel Comboni, a făcut voturile perpetue la 2 mai 1980 şi a fost hirotonit preot la 20 septembrie din acelaşi an. Era preşedinte al Institutului Pontifical de Studii Arabe şi Islamism (PISAI) când, la 30 iunie 2012, Benedict al XVI-lea l-a numit secretar al fostului Consiliu Pontifical pentru Dialogul Interreligios. La 29 ianuarie 2016 a fost ales de Papa Francisc episcop titular de Luperciana, primind hirotonirea episcopală la 19 martie de la pontiful însuşi în Bazilica "Sfântul Petru". La 25 mai 2019 a urmat cardinalului Jean-Louis Tauran ca preşedinte al Consiliului Pontifical care a primit moştenirea Secretariatului pentru Necreştini. Şi în consistoriul din 5 octombrie din acelaşi an Ayuso Guixot a fost creat şi publicat cardinal al diaconiei "San Girolamo della Carità a via Giulia". La 6 iunie 2022 ca aplicare a noii constituţii apostolice Praedicate Evangelium a fost confirmat prefect al Dicasterului pentru Dialogul Interreligios. Funeraliile vor fi celebrate miercuri, 27 noiembrie, după-amiază, la ora 14.00, în bazilica vaticană.

"Călătorii ale fraternităţii": cardinalului Miguel Ángel Ayuso Guixot, mare cunoscător al islamului şi al lumii arabe, îi plăcea să amintească astfel vizitele Papei Francisc în ţări unde Biserica Catolică este minoritară, voite pentru că dialogul dintre religii este una din priorităţile pontificatului bergoglian. Călătorii la care Ayuso Guixot a participat în suita pontificală până când sănătatea i-a permis asta.

Îndeosebi în februarie şi martie 2019, cele în Emiratele Arabe Unite şi respectiv în Maroc, în calitate de secretar al Consiliului Pontifical pentru Dialogul Interreligios, şi cea din noiembrie în Thailanda şi Japonia, ca preşedinte al aceluiaşi organism vatican la puţine săptămâni după ce a fost creat cardinal la 5 octombrie 2019. A fost şi în prima călătorie apostolică după pauza forţată datorită pandemiei, cea din martie 2021 în Irak şi câteva luni mai târziu, în septembrie, în Ungaria şi Slovacia. În afară de asta, în cele din 2022 în Kazakhstan şi Bahrein - unde anul următor în două ocazii s-a întors singur pentru a conferi hirotonirea episcopală monseniorului Aldo Berardi, vicar apostolic al Arabiei de Nord, şi pentru deschiderea Porţii Sfinte la Abu Dhabi pentru Jubileul Martirilor din Arabia - şi, în cele din urmă, cea în Mongolia în septembrie 2023. Apoi boala l-a doborât constrângându-l la internări în spital şi intervenţii chirurgicale.

S-a născut la 17 iunie 1952 la Sevilla într-o familie numeroasă şi profund catolică, al cincilea din cei nouă copii ai lui Juan de Dios Ayuso Rubio şi Natividad Guixot Visconti.

Cultura din oraşul andaluz, în care turnul catedralei - una din cele mai mari biserici din lume - a fost anterior minaretul unei moschei, a imprimat puternic în sensibilitatea sa, aşa ca şi ambientul familial în care şi-a petrecut copilăria şi adolescenţa. Iniţial s-a înscris la Colegiul "Sfântul Anton Maria Claret", petrecând un an în Seminarul Mic din arhidieceza natală. După aceea a ales facultatea de lege din Universitatea citadină, deşi a continuat să frecventeze Biserica şi reculegerile spirituale pentru tineri. Şi aici a cunoscut revista şi publicaţiile misionarilor combonieni ai Inimii lui Isus, luând decizia în septembrie 1973 să intre în congregaţia călugărească. Acolo a făcut voturile perpetue la 2 mai 1980 şi a fost hirotonit preot la 20 septembrie din acelaşi an, în Parohia "Corpus Christi" din Sevilla, de fostul arhiepiscop mitropolit, cardinalul José María Bueno y Monreal (1904-1987).

A continuat formarea ecleziastică la Roma, la Universitatea Pontificală Urbaniana şi la Institutul Pontifical de Studii Arabe şi Islamism (PISAI), unde a obţinut licenţa în 1982. Plecat în octombrie din acelaşi an în Egipt, a fost paroh la Cairo, în comunitatea latină "Preasfânta Inimă" la Abbasiyya, aproape de catedrala coptă-ortodoxă şi nu departe de Universitatea din Al-Azhar, dedicându-se primirii şi asistenţei tinerilor sudanezi catolici prezenţi în capitala egipteană ca studenţi, migranţi sau refugiaţi politici. Această experienţă, pe urmele fondatorului, Sfântul Daniel Comboni, l-a condus apoi în Sudan în timpul războiului civil. Aici a rămas până în 2002, conducând centrul catehetic al diecezei de El-Obeid - care cuprinde teritorii cunoscute datorită sărăciei şi conflictelor cum ar fi Kordofan şi Darfur - şi, începând din 1989, predând islamologie la Khartoum.

În 2000 a obţinut doctoratul în teologie dogmatică la Universitatea din Granada şi a desfăşurat activităţi de învăţământ şi la Cairo şi în sfârşit la Roma, unde a devenit în 2006 preşedinte al PISAI, o realitate născută cu optzeci de ani înainte, în 1926, când Misionarii din Africa (Părinţii albi) au deschis la Tunis o casă pentru preoţi şi călugări care se pregăteau să trăiască în ambient musulman. În 1964 acest institut de excelenţă a fost transferat în Urbe, primit cu favoare de Paul al VI-lea. Inserat în comunitatea academică în 2002, părintele Ayuso Guixot înainte de a deveni preşedinte a fost director de studii.

Numit consultant al Consiliului Pontifical pentru Dialogul Interreligios în 2007, anul în care cardinalul francez Jean-Louis Tauran era ales ca preşedinte, la 30 iunie 2012 a fost chemat de Benedict al XVI-lea să urmeze arhiepiscopului Pier Luigi Celata în funcţia de secretar al dicasterului. La sfârşitul aceluiaşi an, cu naşterea lui "King Abdullah Bin Abdulaziz International Centre for Interreligious and Intercultural Dialogue" (KAICIID), cu sediu la Viena, a fost numărat ca reprezentant al Sfântului Scaun la Consiliul Pârţilor, desfăşurând acolo şi funcţia de Founding Observer.

Când condiţiile de sănătate ale lui Tauran s-au înrăutăţit, la începuturile anului 2016, Papa Francisc l-a ales episcop titular de Luperciana, conferindu-i hirotonirea episcopală la 19 martie în bazilica "Sfântul Petru". De atunci pentru Ayuso Guixot a fost o succesiune de activităţi, de călătorii în fiecare colţ al lumii pentru a mărturisi fraţilor musulmani, hinduşi, budişti, sikh, şintoişti, confucianişti sau din celelalte religii tradiţionale că tocmai prin prietenia personală este posibil să se instaureze un dialog.

O succedare aproape naturală, cea la conducerea Consiliului Pontifical care a primit moştenirea Secretariatului pentru Necreştini, între cardinalul francez decedat în 2018 şi prelatul spaniol, pe care mai ales în ultimele timpuri l-a înlocuit de mai multe ori în misiuni internaţionale delicate.

Peste toate a asumat o valoare semnificativă aceea în Emiratele Arabe Unite cu ocazia călătoriei Papei Francisc culminată cu istoricul "Document despre fraternitatea umană pentru pacea mondială şi convieţuirea comună" semnat împreună la 4 februarie 2019 la Abu Dhabi de pontif şi de marele imam de Al-Azhar, cea mai importantă instituţie academică din islamul sunnit.

Şi astfel la 25 mai din acelaşi an Ayuso Guixot a fost numit preşedinte al Consiliului Pontifical pentru Dialogul Interreligios. O succesiune întărită apoi cu chemarea misionarului combonian, la 5 octombrie, în colegiul cardinalilor, primul din congregaţia sa care primeşte purpura.

În afară de asta, pentru a obţine obiectivele conţinute în aşa-numita "Declaraţie de la Abu Dhabi", când a fost instituit Înaltul Comitet pentru Fraternitatea Umană, Ayuso Guixot a reprezentat Sfântul Scaun împreună cu monseniorul Yoannis Lahzi Gaid, fost secretar personal al Papei Francisc. Membrii, între care personalităţi egiptene şi din Emirate angajate în dialog, la 11 septembrie 2019, cu ocazia primei reuniuni, l-au ales ca preşedinte al organismului, la conducerea căreia a înaintat cererea către Naţiunile Unite - aprobată în timpul celei de-a 75-a sesiuni plenare a Adunării Generale din 21 decembrie 2020 - de a recunoaşte ziua de 4 februarie "Zi Mondială a Fraternităţii Umane".

Tot în 2020, când la 4 octombrie Papa Francisc a semnat enciclica Fratelli tutti despre fraternitate şi prietenie socială, Ayuso Guixot a intervenit la conferinţa de presă de prezentare a documentului, desfăşurată în aceeaşi dimineaţă în Aula nouă a Sinodului, împreună cu cardinalul Pietro Parolin, secretar de stat, Mohamed Mahmoud Abdel Salam, secretar general al Comitetului Superior pentru Fraternitatea Umană, Anna Rowlands, profesor de Catholic Social Thought & Practice la Universitatea din Durham, în Regatul Unit, şi Andrea Riccardi, fondator al Comunităţii "Sfântul Egidiu", profesor de istorie contemporană.

Câteva luni mai târziu, în aprilie 2021, tot cu cardinalul Parolin, la sediul ONU din Geneva, a participat la o întâlnire de aprofundare cu tema "Fraternitate, dialog interreligios şi dreptate socială".

În 2023 Universitas Islam Negeri (UIN) Sunan Kalijaga din Jakarta, în Indonezia, a conferit un doctorat honoris causa cardinalului Ayuso Guixot care, în afară de asta, din 2024 era şi în Consiliul de administraţie de la King Hamad Global Center for Peaceful Coexistence din Regatul Bahrein.

Membru al Dicasterelor pentru Bisericile Orientale, al Cauzelor Sfinţilor şi pentru Evanghelizare (prima secţiune), chiar cu puţine ore înainte de deces, însuşi papa, în cursul unei audienţe acordate unei delegaţi jainiste, a făcut cunoscut că Ayuso Guixot era "la sfârşitul vieţii", cerând "o rugăciune pentru el". Şi când s-a aflat ştirea despre moartea sa, printre cei care au exprimat condoleanţele lor arhiepiscopul de Sevilla, José Ángel Saiz Meneses, patriarhul de Alexandria al copţilor, Ibrahim Isaac Sedrak, şi marele imam de Al-Azhar, Ahmad Al-Tayyeb, care l-a definit pe cardinal "un model ilustru de slujire adusă omenirii" recunoscându-i "eforturile însemnate în promovarea relaţiilor cu musulmanii în general şi cu Al-Azhar şi Consiliul Musulman al Bătrânilor (MCE) în special", subliniindu-i "rolul fundamental în promovarea Documentului despre fraternitatea umană şi contribuţiile sale la Înaltul Comitet" pentru promovarea ei.

(După L'Osservatore Romano, 26 noiembrie 2024)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu