© Vatican Media

Papa Francisc: Salut adresat delegaţiei de tineri organizate de Universal Peace Council (25 noiembrie 2024)

Dragi prieteni,

Sunt bucuros că am oportunitatea de a vă întâlni în vizita voastră la Roma şi laud dedicarea voastră pentru cauza păcii în Ţara Sfântă, ţară care de-a lungul secolelor a fost martoră la atâta violenţă şi suferinţă. Din păcate, zilele noastre nu sunt diferite, şi de peste un an norii întunecaţi ai conflictului au înghiţit încă o dată regiunea din lume pe care voi o numiţi casă. Este urât, urât.

Situaţia actuală face promovarea păcii şi mai importantă şi sunt bucuros să văd că delegaţia voastră este compusă din tineri care aparţin la contexte şi religii diferite. Acesta este un semn clar că dorinţa păcii este înrădăcinată în inima umană şi că este capabilă să aducă unitate în diversitate. Însă ştim cu toţii că misiunea voastră nu este uşoară. Pentru aceasta aş vrea să propun consideraţiei voastre trei puncte scurte.

Primul este că avem nevoie de tineri pentru a desfăşura această slujire importantă, pentru că ei posedă un tip de idealism, entuziasm şi speranţă, care ne amintesc nouă tuturor că o lume mai bună este posibilă, că pacea este posibilă. Îndeosebi, tinerii pot să-i ajute pe ceilalţi să descopere elementele cruciale care pregătesc drumul spre pace: iertarea şi disponibilitatea de a lăsa deoparte prejudecăţile şi rănile din trecut. Tinerii sunt creativi, dar este urât atunci când noi întâlnim tineri ideologizaţi, în care ideologia ia locul gândurilor şi voinţei de a face binele. Trebuie să amintim şi să învăţăm mereu de la istorie, o alipire nesănătoasă de rănile şi de prejudecăţile din trecut nu poate duce niciodată la o pace adevărată şi durabilă. De fapt, perpetuează numai spirala conflictului şi a diviziunii.

Al doilea punct este să ne angajăm mereu în dialog, pentru că el este instrumentul principal la dispoziţia noastră. "A ne apropia, a ne exprima, a ne asculta, a ne privi, a ne cunoaşte, a încerca să ne înţelegem, a căuta puncte de contact, toate acestea se rezumă în verbul «a dialoga». Pentru a ne întâlni şi a ne ajuta avem nevoie să dialogăm" (Scrisoarea enciclică Fratelli tutti, 198). Tinerii pot să fie mari artizani de pace prin dialog.

Al treilea punct este să nu pierdem niciodată speranţa. Speranţa nu înşală: să nu pierdem speranţa. Este aşa de uşor să ne descurajăm, când vedem efectele devastatoare ale războiului şi ale urii, pentru a nu vorbi despre sărăcie, despre foame, despre discriminare şi despre alte diferite realităţi care ameninţă perspectiva păcii. Aceste realităţi sunt rod al războaielor. Asta ne poate induce să credem că angajarea noastră în dialog este zadarnică pentru că produce puţine rezultate concrete. Poate că veţi fi şi criticaţi, pentru că vă concentraţi asupra nevoii de dialog, cu scopul de a duce înainte cauza păcii. În acele momente, amintiţi-vă că orice lucru care merită făcut nu este niciodată uşor. Cere sacrificiu, cere voinţa de a ne angaja din nou în fiecare zi, mai ales atunci când lucrurile par să meargă aşa cum am vrea. Menţineţi vie speranţa, dragi tineri, ţinând cont mereu că toţi suntem parte dintr-o unică familie umană. Toţi suntem fraţi şi surori şi eforturile pentru a promova reconcilierea, armonia şi pacea vor merita mereu din timpul nostru şi din eforturile noastre. Şi, desigur, să nu pierdem niciodată simţul umorului, acea bucurie sănătoasă. Acest lucru este foarte important. Să nu pierdem acea capacitate de bucurie care ajută să vedem lucrurile mai bune.

Vă mulţumesc pentru vizită şi vă asigur rugăciunea mea pentru angajarea voastră în favoarea păcii în Ţara Sfântă. Vă binecuvântez pe voi toţi şi vă cer, cu rugăminte, să mă amintiţi în rugăciunile voastre. Mulţumesc!

Franciscus

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu