Higüey

de pr. Iosif Dorcu

În sud-estul Republicii Dominicane se află una dintre cele mai vechi icoane ale Sfintei Fecioare Maria venerate în America Centrală. Republica Dominicană este situată pe o insulă împreună cu Haiti. Cristofor Columb a numit-o "Mica Spanie", deoarece a fost declarată cel mai frumos pământ din Lumea Nouă, coastele insulei având un decor muntos de o frumuseţe uimitoare.

Istoria acestui loc de pelerinaj începe la doar câţiva ani după descoperirea Americii. Este situat în Dieceza "Nuestra Senora de la Altagracia" din Higüey şi este sanctuarul cel mai vizitat din Insulele Caraibe. Icoana miraculoasă poartă numele de "Nuestra Senora de la Altagracia" (Maica Domnului de la Altagracia) şi este menţionată deja la 12 mai 1502, când a fost construită şi prima biserică din lemn.

Icoana se pare că a fost adusă din Spania de către doi fraţi, Alonso şi Antonio de Trejo, nobili spanioli, primii colonişti creştini pe această insulă. Ulterior, creştinii au devenit foarte ataşaţi de această icoană. Realizarea primei biserici din piatră a început în anul 1569, peste cenuşa celei anterioare.

Sărbătoarea de la Higüey se celebrează în fiecare an la 21 ianuarie, deoarece unii istorici spun că la această dată, în anul 1691, a avut loc bătălia de la Sabana Real (în partea de est a insulei), unde armata spaniolă a învins armata franceză, victoria datorându-se intervenţiei icoanei.

În Republica Dominicană, a fost aprobat prin lege ca ziua de 21 ianuarie să fie zi nelucrătoare, sărbătoare naţională şi religioasă în toată ţara şi zi de pelerinaj. Aceasta a fost stabilită în anul 1924, în timpul guvernării lui Horacio Vásquez, care a fost un mare cinstitor al acestui sanctuar.

În secolul XX, icoana de la Higüey a fost încoronată de două ori. Mai întâi, la 15 august 1922, din dorinţa Papei Pius al XI-lea, când imaginea a fost aşezată într-o ramă de aur, ornată cu pietre preţioase şi încoronată cu o coroană de aur. Ulterior, la 31 octombrie 1927, acelaşi papă declară ziua de 21 ianuarie sărbătoare în calendarul Bisericii Catolice.

Papa Ioan Paul al II-lea vizitează sanctuarul de două ori. Prima dată, la 25 ianuarie 1979, când a consacrat noul sanctuar, şi a doua oară la 12 octombrie 1992, când a încoronat pentru a doua oară icoana miraculoasă cu o diademă de argint aurit, cu fond roşu.

Cu ocazia centenarului încoronării canonice din anul 1922, Papa Francisc a trimis la 15 august 2022 un trandafir din aur, ca la marile sanctuare.

Icoana Mariei din Altagracia reprezintă scena Naşterii lui Isus din Betleem. Poartă o coroană pe cap, pentru că este Regina cerului, şi un văl, pentru că este căsătorită cu Iosif. În faţa Mariei se află pruncul Isus, adormit pe paie, iar în spate este Sfântul Iosif, îmbrăcat cu o pelerină roşie şi având o lumânare în mâna stângă. Este plăcut chipul Mariei într-o atitudine de adoraţie, cu mâinile unite sub formă de arc. Faţa Mariei este senină, cu privirea în jos, nu indică nici seriozitate, nici tristeţe, ci mai degrabă bucurie şi pace, într-o atitudine de meditaţie. Icoana este considerată primul evanghelizator al Americii nou descoperite.

Edificarea noului sanctuar a început în anul 1954, din dorinţa episcopului Juan Félix Pepén, şi a durat 17 ani.

Bazilica are o structură în formă de cruce latină. Uşa principală este din bronz, poleită cu aur de 24 de carate. În clopotniţă sunt 45 de clopote din bronz. Cel mai notabil detaliu al arhitecturii sale sunt arcurile alungite, care reprezintă figura Maicii Domnului din Altagracia, cu mâinile ei într-o atitudine de rugăciune.

La 17 octombrie 1971, a fost declarată basilica minor de către Papa Paul al VI-lea.