Curier juridic

de av. Mihaela Ciobanu

* C. Tudos (Iaşi). "În baza legii fondului funciar, părinţii mei au obţinut titlul de proprietate pentru mai multe suprafeţe de teren din intravilan şi extravilan. Întrucât suntem mai mulţi fraţi, iar unii sunt decedaţi şi copiii acestora sunt plecaţi la muncă în străinătate şi nu le cunoaştem adresele, am făcut o cerere de chemare în judecată pentru a împărţi terenurile. În cadrul procesului a fost efectuată o expertiză topometrică care a constatat că sunt greşite parcelele şi tarlalele, iar suprafaţa înscrisă în titlul de proprietate este mai mare decât cea înscrisă în anexa de validare. Dosarul a fost suspendat pentru corectarea titlului de proprietate. Până când va fi suspendat dosarul?"

Titlurile de proprietate au fost eliberate potrivit legii 18/1991, în baza unor documentaţii întocmite de către Comisiile Locale de Aplicare a acestei legii, documentaţii avizate de Comisiile Judeţene de Aplicare a legii 18/1991, comisii ce funcţionează pe lângă Prefecturi şi de către Oficiul de Cadastru. Din păcate, la momentul la care au fost întocmite aceste documentaţii şi au fost eliberate titlurile de proprietate, multe dintre primării nu aveau la dispoziţie planuri cadastrale cu privire la amplasamentul suprafeţelor de teren, iar identificarea şi măsurarea acestora a fost făcută cu compasul sau cu alte mijloace neperformante, motiv pentru care s-au făcut multe greşeli cu privire la indicatorii topocadastrali.

Pentru a soluţiona dosarul de partaj succesoral, trebuie rectificat sau modificat titlul de proprietate cu privire la toate erorile înscrise în act, astfel încât instanţa să poată stabili prin hotărârea de partaj succesoral în mod corect suprafeţele de teren ce urmează a fi atribuite fiecărui moştenitor şi amplasamentul acestora. Titlul de proprietate poate fi corectat pe cale administrativă, urmând aceeaşi procedură ca la reconstituire, şi, în anumite situaţii, trebuie corectat pe cale judecătorească. Prin hotărârea nr. 70 din 25.02.2020 emisă de Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor au fost stabilite condiţiile de rectificare, modificare a titlurilor de proprietate şi actele care urmează să fie depuse de persoanele interesate, odată cu cererea formulată la primării. Potrivit art. 5 din această hotărâre, "modificarea suprafeţei totale în plus sau în minus faţă de cea reconstituită nu poate fi soluţionată în condiţiile prezentei hotărâri (HCJ 70/25.02.2020) şi se realizează prin hotărâre judecătorească definitivă, potrivit art. 58 din legea 18/1991 republicată cu modificările şi completările ulterioare".

Faţă de raportul de expertiză topometrică efectuat în cauză şi raportat la dispoziţiile legale menţionate, urmează să formulaţi o cerere la primăria în raza căreia este amplasată suprafaţa de teren inclusă în titlul de proprietate sau la instanţa de judecată, în cazul în care greşelile din titlu nu pot fi corectate pe cale administrativă.

Dosarul de partaj succesoral va fi suspendat până la corectarea greşelilor din titlul de proprietate, urmând a fi repus pe rol şi continuată judecata după ce va fi depus titlul corect.

* N. Manea (Iaşi). "De câte ori poate fi amânată pronunţarea unei soluţii de completul de judecată?"

Potrivit art. 395 din Codul de procedură civilă, "După închiderea dezbaterilor, completul de judecată deliberează în secret asupra hotărârii ce urmează să pronunţe", iar conform art. 396 din acelaşi cod, "În cazuri justificate, dacă instanţa nu ia hotărârea de îndată, pronunţarea acesteia poate fi amânată pentru un termen care nu poate depăşi 15 zile", iar "dacă pronunţarea a fost amânată, hotărârea nu poate fi pronunţată mai înainte de data fixată în acest scop."

În practică însă, situaţia este cu totul diferită, întrucât magistraţii amână pronunţarea de mai multe ori, termenul prevăzut de art. 396 nefiind un termen care să atragă nulitatea hotărârii, aceştia invocând lipsa de timp pentru deliberare din cauza numărului mare de dosare aflat pe rolul instanţelor de judecată.

Menţionăm că, potrivit art. 394 al. 3 din Codul de procedură civilă, după închiderea dezbaterilor, părţile nu mai pot depune niciun înscris la dosarul cauzei, sub sancţiunea de a nu fi luat în seamă.